Indicele Borsa Istanbul 100 a scăzut cu 21% în luna decembrie şi înregistrează un declin de 32% de la începutul acestui an, pe fondul scandalului de corupţie care a condus la demiterea a 10 miniştri din cabinetul Erdogan, transmite Bloomberg.
Lira turcească a pierdut 6,3% din valoare în luna decembrie faţă de dolar şi a atins săptămâna trecută un nou minim istoric, la un curs de 2,1764 lire/dolar.
Totodată, investitorii au vândut titluri de stat turceşti pe piaţa secundară în cel mai accelerat ritm din ultimii doi ani. Randamentul de referinţă al obligaţiunilor guvernamentale cu maturitatea la doi ani a atins maximul utlimilor doi ani, de 10,17%. Totodată, au fost înregistrate ieşiri nete de 1,9 miliarde de dolari din partea investitorilor străini în perioada 9-20 decembrie, iar deţinerile au ajuns la 54 miliarde de dolari, faţă de 72 miliarde de dolari în luna mai.
Astfel, Turcia riscă să piardă câştigurile importante în materie de dezvoltare economică înregistrate în ultimii 10 ani, datorită cărora ratingul de credit al ţării a revenit în categoria recomandată pentru investiţii pe termen lung (investment grade) pentru prima dată de la începutul anilor '90.
Calificată de Erdogan drept o încercare de lovitură de stat, investigaţia amplă de corupţie a zguduit guvernul, determinând demiterea a 10 miniştri. Tensiunile pornesc de la divergenţele dintre Erdogan şi clericul musulman Fethullah Gulen, exponentul unui curent cu inflienţă în justiţie şi poliţie.
Justiţia a devenit principalul front al luptei pentru putere dintre Erdogan şi Gulen, după ce clericul a rupt în acest an alianţa cu premierul, punând capăt unei colaborări care a asigurat stabilitatea guvernului timp de 10 ani.
"Dacă dobânzile se vor menţine la un nivel ridicat pentru o perioadă mai lungă şi moneda va continua să scadă, atunci cu siguranţă situaţia va începe să afecteze economia", comentează pentru Bloomberg un analist londonez.
Pentru unii investitori, criza politică din Turcia reprezintă o oportunitate pentru a prelua active turceşti la preţuri mai scăzute. Fondul american BlackRock, cel mai mare din lume, a anunţat săptămâna trecută că a acumulat deţineri în Turcia, în special acţiuni în sectorul financiar.
Criza a început pe 17 decembrie, când autorităţile i-au arestat pe fii a trei miniştri din guvernul Erdogan, precum şi pe directorul general al băncii de stat Turkiye Halk Bankasi, în cadrul unei anchete privind dare şi luare de mită, spălare de bani, contrabandă cu aur şi aranjarea de licitaţii publice.
Erdogan a declarat vineri, într-un discurs televizat, că investigaţia reprezintă o încercare de a răsturna guvernul. În aceeaşi zi, curtea constituţională a blocat o ordonanţă a premierului care ar fi impus ca guvernul să fie anunţat cu privire la existenţa unor astfel de investigaţii.
Până în acest an, Turcia a fost una dintre destinaţiile preferate ale investitorilor străini, datorită stabilităţii afişate de guvern, reducerii cheltuielilor publice şi privatizării companiilor de stat.
Indicele de referinţă al bursei de la Istanbul a crescut cu 505% din martie 2003, momentul învestirii lui Erdogan, până la finele anului trecut. Indicele MSCI al pieţelor emergente a urcat în acelaşi interval cu 275%.
Guvernul turc are de acoperit în acest an un deficit de cont curent de 7,1% din PIB, faţă de 6,1% anul trecut, mizând în principal pe finanţare externă.
Pentru a susţine lira turcească, banca centrală a anunţat la 24 decembrie că va injecta în piaţă cel puţin 6 miliarde de dolari până la finele lunii ianuarie şi va descuraja depozitele în monedă străină ale băncilor comerciale la banca centrală.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
