Capitala Spaniei are parte de o transformare completa pentru a putea deveni un oras vibrant si multicultural.
Pentru a putea ateriza in noul terminal, creat de Richard Rogers, al aeroportului Barajas, trebuie sa treci mai intai peste o mare de macarale. Calatoria cu metroul, de la aeroport pana in centrul orasului Madrid, dureaza doar 12 minute, iar asta datorita unei legaturi foarte rapide terminata de curand. Insa la suprafata, traficul este in continuare greoi, deoarece, in mare parte, Madridul este un imens santier de constructii, relateaza Financial Times.
O masina masiva de facut tuneluri ingroapa parti din prima sosea de centura a capitalei, care de ani de zile a devenit neincapatoare pentru numarul mare de automobile ale orasului. O noua linie de metrou este in constructie exact in centrul capitalei, sub Puerta del Sol, kilometrul zero al orasului Madrid.
"Acum punem fundatia prin care vom transforma Madridul intr-un oras asemanator Londrei sau Parisului. Insa noi nu cream bunastare, ci generam conditiile ideale care vor permite intreprinderilor private sa creeze bunastare", a spus Alberto Ruiz Gallardon, ambitiosul primar al orasului, in varsta de 47 de ani.
Mai mult de 100 km de linii de metrou si de tramvai sunt in constructie pentru a putea lega orasul de suburbiile sale. Iar in ultimii cinci ani, in regiunea Madridului s-au construit 420.000 de case pentru a putea oferi locuinte populatiei mereu in crestere.
Fiind capitala a statului care se dezvolta cel mai rapid in Europa, Madrid nu mai are nevoie de prezentare. Ceea ce nu se stie despre el este cat de mult s-a schimbat in ultimii zece ani.
Aproximativ 6 milioane de oameni locuiesc in prezent in Madrid, in comparatie cu 1 milion cati erau acum zece ani.
Trei milioane muncesc in capitala, fata de 1,7 cati erau in 1996. Somajul, cu o cota de 5,9%, este aproape cu 3% mai mic decat media nationala.
Douazeci si cinci de mii de companii se stabilesc cu sediul in regiunea Madridului in fiecare an si au o medie de capital de 135.000 de euro, potrivit Institutului National de Statistica (INE).
Cresterea economica puternica a regiunii a transformat-o intr-un magnet pentru imigrantii din America Latina, Europa de Est si Africa de Nord. Aproximativ un milion de nou-veniti s-au stabilit in ultima perioada in capitala spaniola. In timp ce incearca sa transforme Madridul intr-un oras vibrant, o metropola multiculturala, acomodarea plina de succes a unui numar atat de mare de imigranti intr-o perioada de timp atat de scurta a devenit o adevarata problema atat pentru arhitectii orasului cat si pentru politicieni.
Privatizarea companiilor detinute de stat in anii 1990, expansiunea lor ulterioara in toata America Latina si recent in Europa de Nord au ajutat la dezvoltarea Madridului drept centru executiv pentru majoritatea populatiei vorbitoare de limba spaniola. Companiile straine multinationale au inceput sa vada avantajele relocarii sediilor regionale din Iberia si America Latina in Madrid.
Orasul are o retea de transport foarte bine definita. Aeroportul Barajas, de exemplu, manevreaza o patrime din toate zborurile care pleaca inspre America Latina. Marile firme de avocatura ale Spaniei au avocati calificati atat in dreptul comercial european cat si in cel al Americii Latine. Bancile spaniole au retele extinse in America Latina, transformandu-le in amplasamente ideale pentru clientii multinationali.
Datorita acestui fapt, companii ca British Telecom si-au mutat sediile centrale pentru America Latina din New York in Madrid. IBM a ales de asemenea capitala Spaniei ca locatie ideala a sediului sau central pentru Spania, Portugalia, Grecia, Israel si Turcia. Iar companiile de software si-au relocat sediile centrale pentru Europa si America Latina tot in Madrid.
"Sectorul public este de obicei un client foarte important al companiilor de software. Luand in considerare faptul ca multe guverne din America Latina copiaza Spania adoptand servicii de software, este logic ca si alte companii de gen sa isi situeze sediile centrale pentru America Latina aici", a spus Vincent Orts, director la PromoMadrid, o agentie regionala de dezvoltare.
Investitiile straine directe au invadat regiunea indata ce furnizorii au pus la punct infrastructura care sa serveasca multinationalele aflate in plina dezvoltare. Companii ca Motorola, Ericsson sau Alcatel, mari furnizori ai Telefonica, compania multinationala de telefonie fixa a Spaniei, au construit centre de cercetare si de dezvoltare in Madrid. Dell Computers si Microsoft au de asemenea centre de dezvoltare pentru software. Madrid este un centru important si pentru companiile farmaceutice. Giganti farmaceutici ca GlaxoSmithKline, Pfizer si Merck au centre de cercetare implicate in toate aspectele industriei, de la cele de baza pana la experimentarea de medicamente pe voluntari umani.
"Datorita prezentei acestor industrii high-tech, aproximativ doua-treimi din profesionistii in tehnologia informatiei, precum si 30% din toti profesionistii angajati in cercetare si dezvoltare lucreaza in Madrid", a spus Orts.
Cincisprezece universitati, cu departamente foarte bune de inginerie, telefonie si IT, ofera regiunii absolventi foarte bine pregatiti.
Orts a observat aparitia unui nou trend in urma atacurilor teroriste din 11 septembrie 2001.
"Companiile americane au inceput sa se descentralizeze. Au vazut care sunt riscurile de a avea totul intr-un singur loc", a spus el.
Madrid, a fost un beneficiar al acestui trend, in ciuda faptului ca orasul a fost la randul lui tinta unui atac inspirat din actiunile gruparii teroriste Al-Qaida, din data de 11 martie 2004. Atentatele de la Madrid au cauzat moartea a 192 de oameni si ranirea altor cateva mii. Orasul a raspuns cu solidaritate in intrajutorarea victimelor si cu o reactie unanima hotarata de lupta impotriva violentei atacului. Nici climatul afacerilor, nici vitala industrie nu au fost afectate insa de acest act terorist.
Inca de la inceputul anilor 1990, orasul Madrid a gazduit intre o treime si trei sferturi dintre toate investitiile directe straine care au intrat in Spania, in functie de anul in cauza.
Insa situatia a inceput sa se schimbe. "Investitiile straine sunt acum directionate inspre Asia si Europa de Est, ceea ce inseamna ca modalitatea in care noi administram piata din Madrid s-a schimbat. Nu mai putem sa concuram ca un centru de productie cu costuri scazute. Acum scoatem in evidenta forta noastra de munca bine calificata precum si alegerea multinationalelor atat spaniole cat si straine care si-au amplasat sediile centrale regionale aici", a spus Orts.
Activitatile industriale ca productia de masini trec acum printr-un declin rapid. Terenurile sunt rare si scumpe, iar munca necalificata este mai ieftina in strainatate, fapt care cauzeaza o cadere industriala.
Prin contrast, sectorul serviciilor este in plina crestere si reprezinta 85% din produsul intern brut al regiunii.
Chiar daca Madrid este situat departe de mare, aeroportul din Barajas este un imens centru de logistica care ofera 150.000 de locuri de munca directe sau indirecte, adica 9% din rata angajarilor din regiune. Barajas de abia a inaugurat cel de-al patrulea terminal si doua piste noi de aterizare care vor permite aeroportului sa isi dubleze numarul de pasageri pe care il primeste pana la aproximativ 90 de milioane de persoane pe an.
Terminalul reprezinta doar o parte dintr-o investitie de extindere de 6,2 miliarde de euro, fiind unul dintre cele mai scumpe proiecte de infrastructura care au fost facute vreodata in Europa. Reprezentantii guvernului au declarat ca se va permite Madridului sa se consolideze ca poarta de acces a Europei pentru America Latina, in acelasi timp cu promovarea orasului ca important centru de afaceri si destinatie turistica.
Nu departe de aeroportul Barajas se afla Ifema, centrul comercial al Madridului si unul dintre cei mai mari angajatori ai capitalei, precum si motivul pentru care 1,2 milione de turisti viziteaza Madridul in interes de afaceri in fiecare an. Cele 70 de targuri anuale din Ifema genereaza 1,7 miliarde de euro sau 1% din PIB-ul regional.
Dinamismul fortei de munca a capitalei si atitudinea autoritatilor locale si regionale a ridicat orasul Madrid in fruntea ligii spaniole din punct de vedere al cresterii economice, al ofertei de locuri de munca si al investitiilor straine.
Economia regionala a crescut cu 4% anul trecut, aproximativ dublul ratei din restul Europei si cu mai mult de 3,4%, cifra totala a cresterii in Spania. Iar pentru anul acesta sunt asteptate cresteri la fel de mari. Chiar daca expansiunea constructiilor va ajunge la final, asa cum multi economisti preconizeaza, este mai mult ca sigur ca Madrid va supravietui mai bine decat o vor face alte regiuni datorita sectorului puternic de servicii si prezentei industriilor high-tech.
Un adevarat cameleon
De zece ani de zile Madridul trece printr-o continua transformare, schimbandu-si infatisarea asemeni unui cameleon.
Aproximativ 6 milioane de oameni locuiesc in prezent in Madrid, in comparatie cu 1 milion cati erau acum zece ani.Trei milioane de oameni muncesc in capitala, fata de 1,7 cati erau in 1996.
Somajul, cu o cota de 5,9%, este aproape cu 3% mai mic decat media nationala.
Douazeci si cinci de mii de companii se stabilesc cu sediul in regiunea Madridului in fiecare an si au o medie de capital de 135.000 de euro.
In ultimii cinci ani, in regiunea Madridului s-au construit 420.000 de case pentru a putea oferi locuinte populatiei sale mereu in crestere.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
