Protestele din Africa de Nord şi Orientul Mijlociu au atins şiţări considerate bogate după raportul PIB/capita precum Bahrainuldeşi în Tunisia sau Egipt acestea au fost motivate în principal decondiţiile economice precare şi de şomajul ridicat.
PIB-ul/capita în Bahrain a fost anul trecut de 19.641 de dolari(14.500 de euro), valoare de aproape cinci ori mai mare decât ceadin Tunisia (4.159 de dolari) şi de aproape nouă ori mai mare decâtcea din Egipt (2.771 dolari), conform estimărilor făcute de FondulMonetar Internaţional.
Analistul politic Cristian Pârvulescu este de părere că "la felca în Tunisia, epicentrul revoluţiei din Bahrain este reprezentatde minorităţile motivate politic. Acestea au iniţiat revoltele înmod spontan, având avantajul de a profita de contextulregional".
În emirat, unii demonstranţi cer înlăturarea regelui, în timp cealţii vor demisia primului-ministru Khalifa bin Salman al-Khalifa,care deţine puterea de peste 40 de ani, de când statul din Golfşi-a câştigat independenţa de sub dominaţia britanică.
Protestatarii mai cer o nouă constituţie, o reprezentare maibună în parlament, mai multe locuri de muncă şi locuinţe, precum şieliberarea prizonierilor politic.
Totuşi, contextul din Bahrain este diferit pentru că populaţiaeste în proporţie de 70% şiită, reclamând faptul că este tratată cafiind de mâna a doua de către conducerea sunită a ţării.
O altă problemă a Bahrainului este diviziunea dintre claselesociale. "Există o divizare clară între oamenii care trăiesc învile luxoase, care au studiat în Europa şi America, iar acumlucrează în bănci, şi oamenii de rând. Această stare de fapttrebuie să înceteze", a spus un protestatar care a vrut să-şipăstreze anonimatul.
Forţele de ordine din Bahrain au intervenit în forţă în noapteade miercuri spre joi pentru a dispersa manifestanţii care seinstalaseră în corturi într-o piaţă din capitala Manama, dupămodelul egiptenilor strânşi în piaţa Tahrir. De altfel, dacăvictoria egiptenilor, care au pus capăt regimului de 30 de ani allui Hosni Mubarak, i-a inspirat pe locuitorii Iranului, Libiei,Bahrainului sau Yemenului, care au ieşit în stradă în număr mare,răspunsul autorităţilor din aceste ţări a fost mult mai dur decâtal celor din Egipt, poliţia intervenind în mod constant pentru adispersa grupurile de protestatari.
"Eu văd revoltele din regiune ca pe un tsunami de proporţiiistorice", a zis Theodore Karasik, director al Institutului deanaliză militară din Orientul Mijlociu şi Golf, care este de părerecă estimarea momentului în care tensiunile regionale vor luasfârşit este imposibilă.
"Nu cred că se va termina curând. Iar dacă în Egipt se vor vedeaprogrese în următoarea perioadă, vom putea observa concomitent noiunde în regiune. Suntem în prezenţa unei noi ordini", a mai zisKarasik.
Statele Unite continuă să se uite cu îngrijorare tot mai mare laexacerbarea situaţiei din Orientul Mijlociu, în special din ţărilecare erau aliate fidele ale acestora.
"În ceea ce priveşte poziţia SUA, acestea ar trebui să realizezeun examen autocritic, deoarece au susţinut guvernarea autoritară,deşi pretind democraţie în Orientul Mijlociu. Poate că luptaîmpotriva terorismului susţinută vehement de americani îşi spuneacum cuvântul prin pierderea influenţei în Golf", a spus CristianPârvulescu.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
