Este Marea Caspica intr-adevar o mare sau este un lac? Raspunsul are consecinte uriase asupra industriei energiei. Daca este un lac, tarile din jurul sau nu au nicio obligatie de a acorda autorizatii vaselor straine sau companiilor de foraj. Dar daca este mare, tarile respective sunt obligate prin intermediul unor tratate internationale sa acorde o serie de autorizatii, scrie International Herald Tribune.
Zona caspica a devenit centrul unei noi batalii dintre Statele Unite, Rusia si tarile cu iesire la Marea Caspica, inclusiv Iranul, cu privire la cine ar trebui sa controleze vastele reserve din adancul acesteia.
Statutul zonei caspice reprezinta subiect de disputa de la colapsul Uniunii Sovietice in 1991. In ultimii ani, Statele Unite au incercat sa creeze rute alternative de energie care sa slabeasca dominatia regionala a Rusiei si Iranului, in timp ce Rusia a incercat sa controleze rutele de transport din aceste ape.
Cand vicepresedintele Dick Cheney a vizitat Kazahstanul anul trecut, s-a folosit de ocazie pentru a lansa un atac dur impotriva presedintelui rus Vladimir Putin, acuzandu-l de incercari de distrugere a democratiei si de incalcarea drepturilor omului. Facand aceste comentarii in Kazahstan, administratia Bush incerca sa-si sporeasca influenta in regiune, Statele Unite anuntand planuri de constructie a unei conducte care sa ocoleasca Iranul si Rusia. Mai apoi, a venit randul lui Putin sa "marcheze".
In cadrul primei vizite din ultimii 64 de ani a unui lider rus la Teheran, el s-a intalnit cu omologul sau iranian Mahmoud Ahmadinejad. Statele Unite ar putea impune o noua runda de sanctiuni Iranului daca nu respecta cererile Consiliului de Securitate privitoare la restrictionarea programului nuclear.
Insa, desi conflictul dintre Iran si Natiunile Unite s-a aflat in centrul atentiei, scopul vizitei lui Putin a fost o intrunire cu Ahmadinejad si trei lideri din Asia Centrala care sunt atrasi acum in lupta pentru zona caspica. "Summitul de la Teheran a luat in discutie statutul viitor al Marii Caspice", a declarat Jojannes Reissner, specialist in cadrul Institutului German pentru Probleme Internationale si de Securitate din Berlin. "Iranul si Rusia au interese enorme in stabilirea acestui statut. Insa exista neintelegeri majore intre cele doua tari". Desi Azerbaijanul, Kazahstanul si Turkmenistanul au legatura cu aceasta zona si fiecare din aceste tari doresc o parte insemnata din rezervele de petrol si sa foloseasca apele pentru transport, niciuna dintre ele nu s-a putut pune de acord asupra statutului apelor. Istoric, Rusia si Iranul s-au pus de acord ca marea este lac si ca aceasta ar trebui impartita in mod egal intre ele.
Situatia s-a schimbat dupa prabusirea Uniunii Sovietice. Iranul si Rusia au vrut ca acordurile semnate in 1921 si 1940 sa continue. Moscova obtinuse acordul noilor republici independente ale Azerbaijanului, Kazahstanului si Turkmenistanului de a se supune conditiilor oricarui acord semnat de Uniunea Sovietica, din care facusera parte.
Insa in 1998, Azerbaijanul a declarat ca din moment ce marea Caspica este un lac international, acest statut ar trebui recunoscut. Practic, acest lucru ar insemna ca suprafata si fundul marii sa fie impartite in cinci sectoare in functie de lungimea zonei de coasta a fiecarei tari. Conform acestui scenariu, Rusia, cat si Iranul ar avea de pierdut.
Iranul s-a opus planului, partea sa urmand a fi redusa la mai putin de 14% de la aproximativ 20%, conform specialistilor. Imediat ce a devenit presedinte in 1998, Putin a incercat sa grabeasca stabilirea unor legaturi energetice intre Rusia si tarile central asiatice si sa previna avansul americanilor in regiune.
Analisti din sectorul energiei au aratat ca Putin, vazand ca Statele Unite si companiile de energie din Occident sunt nerabdatoare sa incheie contracte de explorare cu Kazahstanul si Azerbaijanul si sa influenteze negocierile privitoare la zona caspica, a incercat sa incheie intelegeri cu statele din zona.
Insa incercarile de determinare a statutului zonei caspice s-au dovedit adesea pline de pericole.
In 2001, Iranul a lansat o nava de razboi si avioane de lupta ca semn de avertizare adresat Azerbaijanului care trimisese vase in cautare de petrol pentru compania britanica BP pe campurile din sudul zonei caspice. Azerbaijanul, care depinde de Rusia pentru rutele de energie, fusese de acord sa incheie o intelegere separata cu Putin, conform careia cele doua tari isi imparteau o parte din fundul marii. O intelegere similara a fost incheiata cu Kazahstanul. In ambele cazuri, Iranul a fost exclus de la negocieri.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
