Guvernul bulgar, condus de premierul Boiko Borissov, a reusit in primele saptamani de mandat sa vina cu masuri radicale menite sa inlesneasca iesirea din criza, printre care inghetarea salariilor bugetarilor si reducerea drastica a capitalului necesar infiintarii unei firme.
Una dintre masurile care ar urma sa fie votate in Parlament ar putea aduce beneficii substantiale mediului de business bulgar. Astfel, Simeon Djankov, vicepremier si ministru de finante in cabinetul de la Sofia, a propus reducerea capitalului minim necesar pentru infiintarea unei societati comerciale cu raspundere limitata, de la 5.000 leva (1.186 de euro) la doar doua leva (0,47 euro), scrie Dnevnik.
Djankov a explicat ca, prin aceasta masura, guvernul va duce la bun sfarsit una dintre cele 15 prioritati schitate in programul economic anuntat in iulie. Ministerele noului cabinet, format in iulie, s-au angajat sa realizeze aceste obiective in primele 100 de zile de la inceperea mandatului.
Infiintarea de noi firme va fi incurajata
Executivii si economistii intervievati de Dnevnik au salutat propunerea lui Djankov, afirmand ca aceasta masura va incuraja infiintarea de noi afaceri, dar si dizolvarea mai rapida a companiilor care inregistreaza pierderi. Mai mult, firmele vor reusi astfel sa faca fata mai usor turbulentelor ce apar in plan economic, autoritatile inlaturand un obstacol major din calea celor nou intrati pe piata, potrivit angajatorilor bulgari. In acelasi timp, masura ar trebui secondata de noi politici care sa asigure supraveghere eficienta, sanctiuni si reguli care sa se aplice pentru toata lumea.
In raportul Doing Business realizat de Banca Mondiala anul acesta, Bulgaria se numara printre statele cu cele mai mari plafoane obligatorii pentru infiintarea unei societati, fiind depasita doar de Mongolia, Mozambic, Congo si alte cateva tari in curs de dezvoltare. Aproape 100 de state din intreaga lume au renuntat la impunerea unui aport de capital odata cu constituirea unei firme.
Salariile si pensiile din sectorul public, inghetate
O alta prioritate a guvernului bulgar, inghetarea salariilor si a pensiilor, a reusit sa prinda contur zilele trecute. Ceea ce a aparut in presa bulgara ca fiind primul conflict din interiorul noului Cabinet de la Sofia s-a dispersat rapid saptamana trecuta, cand guvernul a hotarat sa nu mai majoreze salariile si pensiile din sectorul public in primul an de mandat, urmand ca situatia sa fie reanalizata in iunie 2010.
Planul lui Djankov, de a impune un moratoriu privind cresterile salariale si ale pensiilor, a fost respins de ministrul bulgar al muncii, Totyu Mladenov, precum si de sindicatele din Bulgaria.
"Cand vom avea mai multi bani la buget din taxele vamale si din TVA, atunci vom putea opera o majorare a salariilor si pensiilor din administratia publica", a explicat premierul bulgar Boiko Borissov.
Structura fiscala propusa de ministrul de finante vizeaza un buget de stat echilibrat, care, in opinia lui Djankov, este vital pentru stabilitatea monedei nationale. "Bugetul pe 2010 va impune dificultati mult mai mari decat cele de anul acesta si va fi imprevizibil", a declarat Djankov.
In august, guvernul de la Sofia a aprobat reducerea cu 15% a bugetelor acordate institutiilor de stat, prin care cheltuielile bugetare ar urma sa scada anul acesta cu 1,16 miliarde de leva (275 mil. euro).
Si Ungaria s-a miscat repede
Si guvernul de la Budapesta, condus de premierul Gordon Bajnai, a convins prin masurile anticriza adoptate. Astfel, salariile bugetarilor au fost inghetate, urmand ca din 2010 aceasta masura sa conduca la economisirea a 70 mld. forinti (258 mil. euro), impozitul pe venit a fost redus pana la 17%, taxa pe valoarea adaugata a fost majorata de la 20% la 25%. Totodata, guvernul ungar a redus contributiile sociale platite de angajatori pentru a incuraja companiile sa nu faca disponibilizari si sa creeze noi locuri de munca si a crescut varsta de pensionare la 65 de ani. Politicile de la Budapesta au condus la prima emisiune de obligatiuni de dupa octombrie 2008, prin care Ungaria a obtinut un miliard euro. Este de asemenea foarte probabil ca tara sa renunte la restul transelor din imprumutul de la FMI programate pentru acest an si s-ar putea orienta in 2010 catre emisiuni de obligatiuni denominate in euro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
