În timp ce ţările zonei euro încearcă din răsputeri să salveze moneda unică europeană şi, în frunte cu Franţa, Spania şi Italia, încearcă să injecteze viaţă în economiile anemice, Polonia, singurul stat stat din Uniunea Europeană care a evitat recesiunea în timpul crizei globale din 2009, este pe cale să devină economia cu cea mai rapidă creştere din spaţiul comunitar. Ce se ascunde în spatele "miracolului polonez"?
Economia poloneză a crescut în perioada 2008-2011 cu aproape 16%, de două ori mai mult decât cel mai apropiat concurent, în timp ce economia UE a scăzut cu 0,5%. Comisia Europeană estimează că Produsul Intern Brut al Poloniei va creşte cu 2,7% anul acesta, cel mai rapid ritm din UE, scrie CNBC.
Norocul este unul din ingredientele principale ale "miracolului de lângă noi", aşa cum a fost descrisă economia poloneză de publicaţia germană Der Spiegel. Performanţele economice au fost favorizate de reducerile de taxe efectuate de diferitele guverne, intrări masive de fonduri UE, de 67,3 miliarde euro între 2007-2013, şi de flexibilitatea cursului de schimb valutar, Polonia nefiind membră a zonei euro.
Un obicei din timpul comunismului care ajută
Cu exporturile având o pondere de doar 40% în PIB, jumătate din proporţia vecinilor precum Cehia şi Slovacia, consumul intern ridicat a susţinut enorm de mult economia. Ironic, un obicei căpătat în perioada comunistă a ajutat la menţinerea cererii interne, în condiţiile în care aceasta a scăzut accentuat în alte ţări europene, notează Financial Times.
"Dacă vine vreo criză, familiile germane fac mai multe economii. În Polonia, familiile vor să cheltuie pe timp de criză deoarece se tem că nu vor găsi nimic pe rafturile magazinelor", a spus Andrzej Raczko, membru în boardul executiv al băncii centrale poloneze.
Sectorul bancar polonez, cu toate că este deţinut în mare parte de bănci străine, este conservator şi nu se aventurează în afaceri cu derivate care au intoxicat instituţiile vestice.
În faţa crizei nici guvernul condus de premierul Donald Tusk nu a cedat. Deficitul bugetar a crescut exploziv de la 1,9% din PIB în 2007 la 7,9% din PIB în 2010, ceea ce ameninţa să arunce datoria statului peste limita legală de 55% din PIB. Însă având în spate o creştere economică robustă, de 4,3% anul trecut, restricţiile privind majorarea cheltuielilor şi mai multe creşteri de taxe, guvernul a reuşit să reducă deficitul bugetar în 2011 mai mult decât a stabilit iniţial, la 5,1% din PIB. Anul acesta deficitul bugetar se va situa probabil la 3% din PIB.
Analiştii băncii de investiţii Nomura notau într-un studiu recent că Polonia nu ar intra în recesiune nici în cel mai pesimist scenariu, unde zona euro se prăbuşeşte complet.
Angajaţii polonezi lucrează în medie 1.975 ore pe an, în timp ce angajaţii francezi lucrează 1.679 ore pe an. Angajaţii germani sunt în continuare de două ori mai eficienţi decât cei polonezi, dar salariile din Polonia sunt cam la o cincime din cele germane. Un rezultat imediat al acestei situaţii a fost formarea unor companii familiale de dimensiuni medii, care se concentrează pe export. Un alt rezultat al forţei de muncă relativ ieftine este faptul că investitorii străini, precum LG, Fiat şi Volkswagen, sunt interesaţi de Polonia.
Diferenţele salariale între Polonia şi Vest încep să se reducă, ceea ce înseamnă că avantajul forţei de muncă harnice şi ieftine nu va dura mult.
Polonia riscă să intre în capcana în care au căzut Portugalia, Italia şi Spania dacă permite costurilor cu munca să crească fără găsirea unor surse noi de creştere şi fără a-şi îmbunătăţi productivitatea, a avertizat Raczko.
Perspective rele pentru Franţa şi Spania
În zona euro, Franţa şi Spania, cei consideraţi a fi câştigătorii summitului Uniunii Europene de săptămâna trecută prin concesiile obţinute de la Germania în sensul stimulării economiilor şi refinanţării guvernelor şi băncilor, au în faţă perspective economice tot mai dificile.
Ministerul spaniol de Finanţe a avertizat că economia s-a deteriorat probabil în continuare în al doilea trimestru, după o scădere de 0,3% în primele trei luni ale anului, comparativ cu ultimul trimestru din 2011.
Declinul are la bază, printre altele, reducerea încrederii şi înăsprirea condiţiilor de creditare din cauza crizei datoriilor.
De asemenea, în Franţa guvernul a atenţionat că va reduce estimarea de creştere economică pentru anul acesta şi următorul, situaţie deloc încurajatoare pentru preşedintele François Hollande, care s-a angajat să întoarcă ţara de pe drumul austerităţii către creştere economică.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
