Alegerile au adus un mic partid, ultranaţionalistul Ataka, în situaţia de a fi elementul cheie în formarea oricărei noi coaliţii de guvernare. Formaţiunea militează pentru naţionalizarea companiilor privatizate şi acuză multinaţionalele că jefuiesc Bulgaria, aceleaşi critici aduse de demonstranţi.
Alegerile au fost câştigate de partidul conservator GERB condus de Boiko Borisov, fostul premier care a demisionat în februarie, împreună cu tot cabinetul său, cauzând alegerile anticipate. GERB a primit 31% din voturi, comparativ cu 40% în alegerile din 2009.
Partidul socialist s-a plasat pe locul doi în alegeri, cu 27% din voturi, iar Mişcarea pentru Drepturi şi Libertate, formată în principal din bulgari de etnie turcă, s-a situat pe poziţia a treia, cu 10% din sufragii. Locul patru îl ocupă formaţiunea Ataka, cu 8% din voturi. În aceste condiţii niciunul din aceste partide nu poate forma singur un guvern doarece nu are suficiente locuri în parlament. Socialiştii vor forma probabil o alianţă cu Mişcarea pentru Drepturi şi Libertate, dar nici aşa nu vor putea alcătui un guvern. De aceea, Ataka este partidul cheie în orice strategie, scrie The Wall Street Journal. „Pentru prima dată în istoria recentă un partid a câştigat două alegeri consecutive, dar, pentru prima dată în istoria recentă, un partid a câştigat cu atât de puţine voturi, un pic mai mult de un milion“, a afirmat Georgi Markov, fost judecător la Curtea Constituţională.
Doar un guvern care „va elibera Bulgaria de puterea colonială a monopolurilor internaţionale“
O mare parte din campania electorală a Ataka a implicat atacuri la adresa companiilor străine care domină unele sectoare ale economiei. Partidul vrea, de asemenea, renegocierea contractelor şi dacă aceasta nu este posibil în sectoarele cheie, precum cel al energiei, renaţionalizarea companiilor.
Ataka va ajunge cu siguranţă la guvernare, cel mai probabil după negocieri dure, în alianţă cu GERB, pe care l-a mai susţinut în parlament în 2010 şi 2011, spun analiştii locali. Liderul partidului ultranaţionalist, Volen Siderov, a anunţat că nu va forma nicio coaliţie cu GERB şi că va sprijini doar un guvern care „va elibera Bulgaria de puterea colonială a monopolurilor internaţionale“. Analiştii cred însă că aceasta este doar o strategie de negociere.
Mişcarea pentru Drepturi şi Libertate refuză orice alianţă cu Ataka, care cere scoaterea din legalitate a acestei formaţiuni.
Ataka, ca şi socialiştii, vrea eliminarea impozitului fix de 10% pe venit şi profit şi reactivarea proiectului de construire a unei centrale nucleare la Belene cu ajutorul companiei ruse Rosatom. Borisov a anulat proiectul din cauza lipsei de fonduri şi investitori.
Fostul guvern a demisionat din cauza demonstraţiilor contra facturilor prea mari la energie plătite companiilor străine, a sărăciei şi a clasei politice corupte. În timpul acestor proteste au murit şapte persoane după ce s-au autoincendiat. Borisov şi-a anunţat demisia spunând că nu poate fi liderul unui guvern - pe care l-a condus până atunci - care ordonă poliţiei să bată poporul. Când şi-a dat demisia, sondajele de opinie indicau că premierul era „pe val“ la capitolul popularitate.
Popularitatea lui Borisov ţine mai mult de imaginea de om din popor şi nu de realizări
Mandatul lui Boyko Borisov (foto) a fost caracterizat de multe poticneli şi reveniri asupra unor probleme importante precum taxele şi energia, dar politicianul a fost constant în protejarea imaginii de câştigător, de om din popor, unul care este mândru de lipsa lui de diplomaţie şi maniere elegante tipice oamenilor de stat, scrie agenţia Novinite.
Când a venit la conducerea guvernului, la apogeul crizei, prezenţa impresionantă şi comportamentul intimidant i-au făcut pe oameni să creadă că Borisov este solid ca o stâncă şi un om pe care se pot baza în acele vremuri tulburi. Mai târziu, după ce şi-a făcut un obicei din a revoca deciziile pe care tot el le-a luat, premierul şi-a luat imaginea de om de acţiune, iar comportamentul intimidant, autoritar, de om care nu trebuie deranjat pentru că este prea ocupat, a fost transformat într-un model impus de maşina de PR a guvernului, iar bulgarii păreau să-l accepte. Acelaşi model a fost folosit pentru fondarea partidului GERB şi la selectarea membrilor parlamentului şi miniştrilor. Modelul, bazat pe carisma personală, forţă, relaţii, este deficitar la capitolele programe de guvernare, priorităţi, principii, seriozitate şi profunzime. În termeni economici, modelul se traduce printr-o conducere oligarhică aflată în mâna unei elite, exact ceea ce au condamnat protestele care au dus în februarie la căderea guvernului.
GERB a câştigat alegerile din 2009 cu promisiunea că va pune capăt conducerii „faraonice” şi tacticilor de tip mafiot şi că va aduce în faţa justiţiei pe cei responsabili cu colapsul ţării. Borisov nu a reuşit însă să rezolve problema deficitului de justiţie şi a lipsei reformelor majore. Este adevărat că Bulgaria este un stat exemplar la disciplina fiscală. Deficitul bugetar a fost de 0,8% din PIB anul trecut, sub limita de 3% din PIB permisă de regulile UE, iar datoria publică s-a situat la 18,5% din PIB. Bulgaria este însă în continuare cea mai săracă ţară din UE.
Prezenţa la vot la alegerile anticipate fost de aproximativ 50%, cea mai redusă din istoria recentă, ceea ce subliniază că bulgarii nu mai au încredere în clasa politică.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
