Declinul inregistrat de pietele financiare ale lumii a afectat destul de mult si bancile elvetiene, intr-un moment cand presiunea internationala tot mai mare pentru modificarea legilor care reglementeaza secretul bancar risca sa submineze atuul competitiv traditional al acestor banci, relateaza Financial Times.
Elvetia este o tara mica, cu doar 7 milioane de locuitori, iar industria bancara este cel mai dezvoltat sector al economiei elvetiene. La sfarsitul anului 2001, 369 de banci aveau peste 120.000 de angajati, generand aproximativ 45 mld. franci elvetieni (30,65 mld. euro) anual pentru economia elvetiana.
Aceste banci realizeaza 11% din PIB-ul Elvetiei, de doua ori mai mult decat rezultatele realizate de bancile din Franta, Germania si Statele Unite.
UBS si Credit Suisse, cele mai mari banci elvetiene, detin aproximativ doua treimi din activele bancilor din aceasta tara.
Activitatea de servicii bancare de retail are un potential de crestere limitat, avand in vedere dimensiunile reduse ale pietei elvetiene, iar profiturile obtinute din investitiile bancare, unde UBS Warburg si Credit Suisse First Boston (CSFB) detin suprematia, sunt extrem de volatile.
Majoritatea bancilor elvetiene, mari si mici, obtin majoritatea banilor din private banking (administrarea banilor persoanelor fizice cu conturi foarte mari).
Conform datelor furnizate de Banca Nationala a Elvetiei, bancile elvetiene administrau la sfarsitul anului trecut 3.400 mld. franci elvetieni (2.316,23 mld. euro), din care mai mult de jumatate erau bani proveniti de la persoane bogate din alte tari. Acestea se bazeaza pe strictetea legilor elvetiene in ceea ce priveste secretul bancar pentru a-si tine tranzactiile la adapost de autoritatile fiscale din tara lor.
Nimeni nu stie in realitate cati bani "straini" sunt adminstrati prin serviciul de private banking. Insa adesea se spune ca bancile elvetiene au o cota de piata intre 30% si 40% pe acest tip de serviciu bancar si realizeaza mai mult de jumatate din intregul lor profir din private banking.
Bancile elvetiene au fost printre primii beneficiari ai boom-ului de manageri bogati din anii '90. Desi numarul bancilor elvetiene a scazut cu 40% in ultimii zece ani, statisticile Bancii Nationale a Elvetiei arata ca profitul bancilor elvetiene a crescut de la mai putin de 5 mld. franci elvetieni la 19,5 mld. franci elvetieni din 1990 pana in 2000.
Intre timp, presiunile tot mai mari exercitate de comunitatea internationala pentru schimbul de informatii bancare in scopul perceperii impozitelor erodeaza cel mai mare avantaj competitional al Elvetiei si a adus aceasta tara la un veritabil conflict cu tarile vecine din Europa.
Peste jumatate de cele 50 mld. $ care au revenit in Italia, dupa ce aceasta tara a proclamat recent o amnistie a impozitelor, au venit din bancile elvetiene. Daca si Germania va oferi o aministie similara, dupa cum se zvoneste, inca o buna parte din profiturile bancilor elvetiene vor disparea ca prin farmec.
Uniunea Europeana este de parere ca cetatenii ei folosesc bancile elvetiene pentru a eluda obligatiile fiscale din propria tara.
Oficialii celorlate tari sunt surprinsi de refuzul incapatanat al Elvetiei in privinta modificarii legii secretului bancar. Avantajul competitiv al Elvetiei include si traditionala neutralitate istorica a tarii, stabilitatea politica si o moneda puternica.
Refuzul de a relaxa secretul bancar pentru a contribui la descoperirea cetatenilor din alte tari care eludeaza plata impozitelor sugereaza ca Elvetia are cu adevarat ceva de ascuns.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
