După mai multe luni de amânări, Spania a găsit în sfârşit formula potrivită prin care să solicite ajutor financiar de la UE. Guvernul de la Madrid va cere o linie de credit de la fondul permanent de bailout al zonei euro, pe care o va folosi doar la nevoie. Spania va satisface condiţiile programului Băncii Centrale Europene (BCE) de achiziţii de obligaţiuni şi ar recâştiga încrederea investitorilor.
În cealaltă ţară iberică, guvernul de la Lisabona a prezentat bugetul pentru 2013 care include cele mai dure majorări de impozite impuse prin programul de bailout, echivalente cu salariul pe trei luni al angajaţilor cu venituri medii.
După ce Spania ar obţine linia de credit de la ESM şi ar deveni eligibilă pentru programul BCE, costurile de împrumut ale ţării ar scădea până la un nivel la care nu ar mai fi necesar ajutor extern. "Dacă solicităm programul, ar fi posibil ca BCE să nu mai fie nevoită să cumpere obligaţiuni", a spus un oficial din ministerul spaniol de finanţe, citat de Financial Times.
Oficialul nu se aşteaptă ca UE să ceară reforme suplimentare faţă de cele luate deja de Spania, precum majorarea TVA de la 18% la 21%. Autorităţile spaniole trebuie mai întâi să stabilească cu partenerii europeni momentul oportun pentru a solicita intrarea în program, ţinând cont de efectele pe care o asemenea mişcare le-ar putea avea în afara Spaniei. Unii oficiali ai UE cred că un bailout pentru Spania va reduce şi costurile de finanţare ale Italiei, în timp ce alţii avertizează că pieţele ar obliga imediat guvernul de la Roma să ceară un pachet de asistenţă similar.
Spania merge pe teren instabil
Declaraţiile oficialului spaniol sunt primul indiciu asupra planurilor guvernului de la Madrid de ieşire din criza financiară după mai multe luni în care premierul Mariano Rajoy a ezitat să-şi asume riscul politic asociat solicitării unui bailout. Mulţi economişti, analişti şi oameni din mediul de afaceri îşi fac însă griji din cauza costului unor noi amânări, scrie New York Times.
Câtă vreme costurile de împrumut ale Spaniei rămân sub 6%, nivelul la care se situează de când BCE a anunţat programul de achiziţii, guvernul spaniol nu pare să aibă vreun motiv să se grăbească. Retrogradarea ratingului ţării la doar o treaptă deasupra categoriei "junk" de către Standard & Poor's a evidenţiat însă că Spania merge pe teren instabil.
"Dacă aştepţi prea mult, vei fi obligat să accepţi un program cu condiţii mult mai dure, deci este mai bine să-l ceri acum", a spus Jose Manuel Campa, fost secretar de stat în guvernul spaniol anterior şi în prezent profesor la Universitatea Navarra din Madrid.
Portugalia merge în continuare pe austeritate
Dacă Mariano Rajoy păşeşte atent pentru a nu stârni şi mai multă furie din partea populaţiei sătule de austeritate, în Portugalia guvernul a anunţat noi majorări de impozite şi reduceri de cheltuieli în prezentarea bugetului pentru anul viitor. În acelaşi timp, piaţa din faţa clădirii legislativului se umplea de mii de protestatari care cereau demisia guvernului, scrie Thomson Reuters.
Noul buget include cele mai dure majorări de impozite din Portugalia de la punerea în aplicare a programului de bailout. Unii economişti apreciază că măsurile, printre care se numără şi reduceri de pensii, taxarea tranzacţiilor financiare şi impozite mai mari pe proprietate, ar putea împinge Portugalia într-o spirală a recesiunii de amploarea celei din Grecia. Vitor Gaspar, ministrul portughez de finanţe, a apărat însă bugetul, insistând că programul de bailout de 78 miliarde de euro este singura opţiune pentru ţară. "Spaţiul de manevră pentru decizii unilaterale este inexistent. Respingerea bugetului pe 2013 ar însemna respingerea programului de salvare."
Fondul Monetar Internaţional, unul dintre creditorii Portugaliei, a recunoscut recent că a subestimat impactul austerităţii asupra economiilor, arătând că trebuie să existe un echilibru între austeritate şi măsuri de creştere economică.
Creditorii externi ai Portugaliei au relaxat anterior ţintele bugetare după ce a devenit clar că economia ţării suferă mai mult din cauza austerităţii decât se preconiza când a solicitat ajutor în aprilie 2011. Chiar şi aşa, Comisia Europeană a avertizat că Portugalia ar putea rata ţinta de deficit bugetar de 5% din PIB anul acesta şi că atingerea ţintei de 4,5% anul viitor va fi dificilă, notează Wall Street Journal.
Economia Portugaliei, care s-a contractat cu 1,7% anul trecut, va scădea cu 3% anul acesta şi cu 1% anul viitor, potrivit estimărilor guvernului. Rata şomajului, care a depăşit 15%, va urca până la 16,4%.
Bugetul pe anul viitor include însă şi măsuri de creştere economică, precum permiterea IMM-urilor de a plăti TVA după încasarea facturilor de la clienţi.
Laurence Parisot: Situaţia economiei franceze este "gravisimă"
Franţa, a doua economie ca mărime din UE, se îndreaptă spre o criză economică gravă şi riscă o lovitură ca de "uragan" în condiţiile în care investitorii sunt descurajaţi de taxele tot mai mari, a declarat Laurence Parisot, şefa asociaţiei patrolane MEDEF, una dintre cele mai puternice din Europa, scrie The Telegraph.
"Situaţia este gravisimă, Unii lideri din afaceri sunt în stare de panică. Riscul falimentelor a accelerat în această vară şi suntem martorii unui declin general al încrederii investitorilor. Investitori străini mari evită Franţa, iar situaţia devine cu adevărat dramatică", a spus Parisot.
Ea apreciază că guvernul socialist condus de preşedintele Francois Hollande nu a înţeles încă gravitatea extremă a situaţie, iar gradul de alertă ar trebui să treacă de la "un avertisment de furtună la unul de uragan".
Noua legislaţie fiscală introdusă de guvern majorează rata maximă a impozitului pe câştigurile de capital de la 34,5% şa 62,2%. Spre comparaţie, acest impozit este de 21% în Spania, 26,4% în Germania şi 28% în Marea Britanie.
Pentru şefa MEDEF, politicile guvernului sunt marcate de un analfabetism economic. "Ideea de a alinia impozitul pe capital cu acelea pe salarii reprezintă o gravă eroare economică. Este scandalos că francezii au fost ţinuţi ani buni într-o astfel de ignoranţă", a afirmat ea.
Economia franceză nu a mai crescut de cinci trimestre consecutive. Bogdan Cojocaru
Soros: Criza "de coşmar" a euro ar putea distruge Uniunea Europeană
Uniunea Europeană (UE) ar putea fi distrusă de criza "de coşmar" a zonei euro, iar Germania trebuie să-şi asume responsabilitatea de a salva moneda comună, alternativa fiind ieşirea acestei ţări din zona euro, a declarat miliadarul american George Soros, citat de CNBC.
Soros şi-a câştigat notorietatea ca investitor prin speculaţii de proporţii împotriva cursului lirei sterline în 1992.
"Criza împinge UE într-o depresiune de durată, autocreată. Există un pericol real ca euro să distrugă Uniunea. Calea de scăpare este ca Germania să accepte un angajament mai mare, să-şi susţină nu doar propriile angajamente, ci şi pe cele ale ţărilor îndatorate", a spus el.
Germania ar trebui să se comporte ca liderul UE aşa cum au făcut SUA pentru lumea liberă după cel de-Al Doilea Război Mondial.
Germania trebuie să intervină pentru a salva euro şi planul pentru eurobonduri, întrucât "dacă are succes, costurile vor fi foarte reduse, în timp ce dacă eşuează, va trage în jos şi Germania", a afirmat miliardarul. Marius Oncu
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
