Summitul Uniunii Europene (UE) de joi şi vineri va fi hotărâtor pentru viitorul regiunii deoarece liderii europeni vor decide priorităţile economice punând în balanţă rigoarea bugetară promovată mai ales de Germania cancelarului Angela Merkel şi nevoia de a stimula creşterea economiilor prin relaxarea austerităţii, aşa cum cere energicul premier al Italiei Matteo Renzi.
Proiectele de concluzii văzute de presă şi diferite surse conţin mai mult angajamente şi mai puţin date concrete, termene limită sau standarde. Acestea sugerează că şefii de state şi de guverne vor insista pe implementarea unor reforme structurale „curajoase“ pentru a susţine creşterea economiilor şi crearea de locuri de muncă.
Un proiect schiţat de preşedintele Consiliului European Herman Van Rompuy după consultări cu Italia cere elaborarea de „politici diferenţiate de consolidare bugetară“, care pun accent pe creştere şi respectă pactul de stabilitate european, adică ceea ce propune Renzi, scrie agenţia Thomson Reuters. Cu alte cuvinte, noua strategie europeană se va concentra pe flexibilitate bugetară, atât cât permit regulile UE, în schimbul implementării unor reforme structurale.
„Având în vedere nivelurile ridicate ale datoriilor publice, trebuie continuată consolidarea bugetară diferenţiată şi prietenoasă cu creşterea“, notează documentul.
Potrivit unei surse din guvernul italian, Italia, următoarea ţară care va prelua prin rotaţie preşedinţia UE, îşi va asigura un reprezentant „cu greutate“ în noua Comisie Europeană.
Un proiect de concluzii văzut de jurnaliştii de la EurActiv arată că liderii europeni vor încerca să creeze o strategie care să „exploateze la maxim“ potenţialul pieţei unice, să promoveze un climat care să încurajeze afacerile, investiţiile şi înfiinţarea de locuri de muncă, să întărească uniunea economică şi monetară şi să consolideze atractivitatea UE.
Documentul pare la prima vedere o listă cu dorinţe în care se reflectă interesele diferitelor state. Ţintele par prea generale şi nu sunt însoţite de date concrete, de termene limită sau standarde.
Liderii europeni se angajează să lupte cu şomajul în rândul tinerilor, să elimine abuzurile din sistemele de protecţie socială din statele UE, să se asigure că regimurile de protecţie socială sunt echitabile, să gestioneze mai bine migraţia, să prevină crimele şi terosismul şi să investească în siguranţă şi în colaborarea pentru apărare.
O parte din text este dedicată obiectivului de a înainta spre o uniune energetică.
„Pentru a ne asigura că viitorul nostru eneregtic rămâne sub control deplin vrem să construim o uniune energetică în care baza să fie energie verde, sigură şi la preţuri acceptabile“, se arată în documentul citat. În ultimele luni Polonia a insistat, în conrextul crizei ucrainene, pe crearea unei uniuni energetice europene. Dar ideea unui nou tratat UE care să garanteze o politică energetică comună este promovată încă din 2010, de către fostul preşedinte al Comisiei Europene Jacques Delors şi de preşedintele polonez de atunci Jerzy Buzek.
Tot la summitul de joi şi vineri liderii europeni îl vor nominaliza, probabil, pe fostul preşedinte al Eurogroup Jean-Claude Juncker pentru funcţia de preşedinte al Comisiei Europene.
Propunerile de strategie economică fac parte dintr-o înţelegere în care liderii de centru-stânga au acceptat să-l sprijine pe Juncker în schimbul unor concesii privind stimularea creşterii economice şi a înfiinţării de locuri de muncă.
Germania se opune de mult timp relaxării regulilor UE care prevăd limitarea deficitelor bugetare la 3% din PIB şi obligă statele membre să-şi reducă gradual datoriile, dar nu a respins clar cererile pentru mai multă flexibilitate. Berlinul vrea însă ca regulile să fie respectate.
„Pactul de creştere şi stabilitate include posibilitatea aplicării flexibile în cazuri individuale“, a declarat un purtător de cuvânt al guvernului german.
