Tehnologia isi face simtita prezenta si in educatie, dezvoltand astfel noi afaceri care iau amploare. Noile tehnologii nu inlocuiesc numai manualele din scoli cu planuri de invatamant online si planse interactive, ci si sistemele de luare a deciziilor la unele dintre cei mai mari publisheri sau firme de investitii, scrie Financial Times Industria publicatiilor educationale, pe care multi investitori au evitat-o din cauza inconstantei bugetelor, se bucura acum de un moment rar de succes, ajutata de cresterea economica si de avantul activitatilor corporatiilor care dau forma unei industrii pentru anii ce vin. In ultima luna, s-au facut propuneri de afaceri de aproape 20 miliarde dolari (15,6 mld. euro) in acest sector. Compania canadiana Thomson vinde afacerea sa de 5 miliarde dolari din domeniul educatiei superioare si al evaluarii. Houghton Mifflin, publisherul de carte scolara care este sustinut de un fond de investitii de 3,5 miliarde dolari, a inceput negocierile in vederea cumpararii de catre Riverdeep, un mic grup irlandez de software educational. Wolters Kluwer, o editura germana, a scos la vanzare divizia europeana de educatie in valoare de 800 de milioane de dolari. In spatele tuturor acestor afaceri se ascund speculatiile privind transfomarea acestei industrii de catre noile descoperiri tehnologice. Pentru Dick Harrington, CEO al Thomson, dezvoltarea metodelor de tip e-learning "dureaza mult prea mult decat am anticipat." Potrivit lui Nancy McKinstry, directorul executiv al Wolters Kluwer, evolutia acestei industrii se afla intr-un "punct critic". Acest lucru a obligat-o sa reevalueze afacerea deoarece "pe masura ce afacerea devine tot mai inclinata spre partea electronica, aceasta tendinta fiind abia la inceput, conditii in care ierarhia devine mai importanta." In timp ce Thomson a decis ca genul de clienti cum sunt facultatile, nu fac trecerea de la varianta tiparita la cea digitala la fel de repede ca avocatii si oamenii de stiinta, iar Wolters Kluwer se intreaba daca detine economiile necesare ierarhiei tehnologice si geografice, altii vad punctul critic in termeni mai pozitivi. Oficialii fondului de investitii Veronis Suhler Stevenson subliniaza ca, in timp ce alte colturi ale industriei media au suferit din cauza dominatiei tehnologiilor digitale, cheltuielile pentru educatie si training-uri in media au crescut cu 9,3 procente in 2005, pana la 21,2 miliarde dolari si ar trebui sa creasca cu o rata anuala de 5,3 procente intre 2006 si 2010. "Cred ca are loc cu siguranta o schimbare", adauga Marjorie Scardino, CEO al Pearson, care detine si cotidianul Financial Times, dar castiga majoritatea veniturilor din publicatii educationale si servicii. Cu sase ani in urma, Pearson a pariat 1,7 miliarde lire sterline (2,5 miliarde euro) pe dezvoltarea soft-ului scolar si a instrumentelor de testare si management al datelor prin cumpararea National Computer Systems. "Vroiam sa acceleram procesul de invatare al fiecarui elev si unica metoda era prin intermediul combinatiei de continut si evaluare", spune Marjorie. Inca de atunci ea argumenta ca avantul politic de pe ambele parti ale Atlanticului a condus catre un nou tip de concentrare asupra contabilitatii, a personalizarii, a productivitatii si a tehnologiei in sistemul educational. Initiative precum programul "Nici un Copil Ramas in Urma" din SUA si investitiile din Regatul Unit in "creditele pentru invatare electronica" au furnizat fonduri noi pentru dezvoltarea pietei. Ca rezultat, spune Rob Cooper, sef al departamentului de strategie a Reed Elsevier?s, afacerea de educatie a Harcourt International, un sector antreprenorial de invatamant online, si-a facut aparitia. Pe masura ce piata se maturizeaza, iar scolile cer "un fel combinat de invatare", care sa abordeze combinarea predarii electronice, planificarea lectiilor si a instrumentelor de evaluare, industria devine mai profesionala, iar economiile din aceasta gama devin din ce in ce mai importante, spune el. Furnizorii de continut educational beneficiaza de investitii masive ale scolilor si facultatilor in echipamentul tehnologic. Inca din 1998, rata copiilor care beneficiau de conexiune la Internet in scolile americane a scazut de la 12 la sub 4. Acum toate scolile americane au acces la internet, iar computerele conectate la internet se gasesc in proportie de 93% in clasele scolilor din SUA. In Regatul Unit, un procent estimat la 70% dintre scoli au inlocuit tablele cu panouri electronice de la companii precum SMART Technologies, RM si Hitachi. Acestea permit profesorilor sa faca notatii sau sa afiseze informatii luate de pe internet si apoi sa salveze, listeze sau sa trimita pe mail lectiile. Piata este in crestere deoarece scolile si facultatile observa rezultate de pe urma investitiilor in tehnologie. "Dintr-o data ai ocazia sa evaluezi fiecare student in loc sa faci o medie pe clasa", spune Marjorie. "Ca orice lucru, daca il masori, iti ofera informatia necesara imbunatatirii." Ea da exemplu Universitatea din Alabama, Tuscaloosa, unde ratele de trecere au crescut de la 40 de procente anul trecut la 75 de procente de cand s-a inceput folosirea programului Pearson de invatare online MyMathLab, care furnizeaza feedback personalizat in legatura cu domeniile cu care se lupta studentii. Instrumentele personalizate de software mai au un avantaj, permit unui singur profesor sa lucreze cu aproape 100 de elevi sau sa lase elevii sa lucreze online de acasa sau din camerele de camin. Pentru copiii care au crescut folosind un mouse inainte sa foloseasca un stilou, instrumentele de invatare pe calculator, precum Rapid, programul Harcourt pentru cei cu nevoi speciale, poate instaura un mediu de invatare mai putin intimidant, adauga Cooper, si o sansa rara de a angrena audientele dificile, precum adolescentii. Stephan Bourne, CEO al Cambridge University Press (CUP), subliniaza posibilitatea ca un singur profesor sa prezinte aceeasi lectie unui numar mare de clase diferite, spunand ca "punctul de intersectie va aparea foarte curand si va fi mai usor sa alegi drumul tehnologiei decat cel al resurselor umane, in special in tarile vestice unde costurile cu forta de munca cresc odata cu factori precum costurile de asigurare sau de pensionare." Marjorie este mai precauta, dar spune ca tehnologia da un aer profesionist educatiei, furnizand profesorilor instrumentele pe care orice alt profesionist le-ar astepta. Cresterea tehnologiei in salile de curs va fi ajutata de trendurile demografice, spune ea, punctand faptul ca in SUA "se vor pensiona 700.000 de profesori si alti 700.000-800.000 vor alege o alta profesie in urmatorul deceniu." Bourne spune ca raspunsul acestei crize demografice este unul tehnologic. Castigurile mari din slujbele de profesor, prezice el, se vor concretiza intr-o generatie de profesori care se simt mai confortabili in legatura cu tehnologia decat colegii mai in varsta de astazi. CUP si-a unit fortele cu parteneri precum Microsoft, Hitachi si Oracle, toti atrasi de ideea de a adauga continut educational tehnologiei lor, spune Bourne. "Modelul de afaceri pentru educatia online nu este inca destul de matur", recunoaste el, dar adauga ca "am ajuns la acel moment in care ori alegi tehnologia, ori nu. Cei care nu fac aceasta alegere vor ramane in urma." Ritmul schimbarii ar putea sa nu fie atat de rapid pe cat spera piata, spune Bourne, dar exista progres.
Marjorie Scardino, CEO al Pearson: Dintr-o data ai ocazia sa evaluezi fiecare student in loc sa faci o medie pe clasa. Ca orice lucru, daca il masori, iti ofera informatia necesara imbunatatirii.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
