Business Internaţional

Pariul Rusiei de 50 de miliarde de dolari: Jocurile Olimpice de Iarnă de la Soci din 2014

Pariul Rusiei de 50 de miliarde de dolari: Jocurile Olimpice de Iarnă de la Soci din 2014

Preşedintele Rusiei Vladimir Putin vrea ca prin parteneriate public-privat să creeze infrastructura necesară Olimpiadei de la Soci într-una din zonele cel mai slab dezvoltate din Rusia. AFP/Mediafax Foto

Autor: Ioana Nita

27.02.2013, 00:08 1345

În vederea găzduirii Jocurilor Olimpice de Iarnă de anul viitor, Rusia are planuri măreţe pentru staţiunea de schi Soci, precum şi pentru alte zone. Investiţia tota­lă necesară pentru ca regiunea să ofere facilităţile corespunzătoare găz­du­irii a mii de sportivi şi jurnalişti din toa­te ţările lumii se ridică la peste 50 mi­liar­de dolari, potrivit agenţiei locale de presă RIA Novosti.

Astfel, Jocurile Olimpice de Iarnă din 2014 ar deveni cea mai scumpă com­pe­tiţie sportivă din istorie. Spre exem­plu, Jocurile Olimpice de la Vancouver din 2010 au costat doar 3,6 miliarde de do­lari, conform estimărilor companiei PricewaterhouseCoopers, deşi alţi analişti spun că nota finală de plată a fost de şase miliarde de euro.

Spre deosebire de preşedintele Rusiei Vladimir Putin, care nici nu a clipit când a aflat de suma necesară pen­tru investiţia de lângă Soci, investitorii pri­vaţi şi oligarhii ţării aleşi chiar de el pen­tru a suporta cheltuielile proiectului îi cer Kremlinului să participe cu mai mulţi bani.

Deşi sumele exacte cu care se im­pli­că fiecare investitor privat sunt greu de ob­ţinut, se estimează că până acum s-au cheltuit aproximativ 25 miliarde dolari, iar de la bugetele federale şi regionale au fost alocate 13 miliarde dolari, po­trivit vicepremierului Dmitri Kozak.

Oligarhii se plâng că sunt ajutaţi prea puţin de stat

Potanin, al patrulea cel mai bogat om din Rusia cu o avere estimată la 14,5 miliarde dolari, conform Forbes, este ne­mulţumit că firmei sale i-au fost soli­cita­te 530 milioane dolari în plus. Iar acum el vrea ca guvernul să îşi majoreze par­ticipaţia prin reducerea ratelor de do­bândă la linia de credit de 750 mi­lioa­ne de dolari contractată de magnatul rus de la banca de stat Vneşeconombank.

"Purtăm discuţii cu guvernul pentru compensarea unei părţi din aceste cheltuieli prin subvenţionarea dobân­zilor. Mulţi văd acest lucru ca o formă de ajutor din partea statului, dar este doar o compensare a cheltuielilor, ceea ce nu este caracteristic pentru proiectele co­merciale", a spus Potanin.

Oleg Deripaska, un alt miliardar rus, are aceeaşi nemulţumire, ceea ce su­gerează că relaţia lui Putin cu elita boga­ţilor din Rusia este complexă.

"Puterea de ne­go­ciere va fi de par­tea oli­gar­hi­lor doar până în 2014, pentru că aceştia vin la stat pentru bani şi ame­ninţă că lu­cră­rile de con­struc­ţie nu vor fi gata la timp", a spus Bruce Bower, par­tener în ca­drul com­pa­niei de in­ves­tiţii Verno Capi­tal, care trăieşte în Rusia din anul 2005.

Putin vrea ca Jocurile Olimpice să cre­eze o imagine pozitivă pentru Rusia în lume şi din această cauză ar putea să majoreze facturile cu zâmbetul pe buze, a adăugat Bower. Preşedintele rus speră că va recupera în viitor o parte din inves­tiţie. În privinţa oligarhilor, recu­pe­rarea investiţiei reprezintă o certitudine.

"Toate majorările de costuri se justifică. Nu este posibil să calculezi totul în avans. Apar noi cereri, inclusiv cele ale Comitetului Olimpic Interna­ţio­nal, care vor presupune costuri supli­men­tare. Nu este nimic extraordinar aici", a declarat Dmitri Peskov, purtă­torul de cuvânt al lui Putin. El a adăugat că posibilele dispute între investitori şi dezvoltatori sunt inevitabile atunci când este vorba de proiecte la scară largă precum acesta.

Soci, ambiţia lui Putin

Mulţi ruşi consideră că motivul pentru care ţara lor a câştigat dreptul de a organiza Jocurile Olimpice de Iarnă din 2014 este talentul teatral al lui Putin. În 2007, preşedintele rus a călătorit în Guatemala, unde a ţinut un discurs în faţa Comitetului Olimpic Internaţional în limbile engleză, fran­ce­ză şi spaniolă. El a prezentat atunci un plan ambiţios de parteneriate pu­bli­ce şi private pentru crearea infra­structurii necesare Olimpia­dei într-una din zonele cel mai slab dezvoltate din Rusia.

Oligarhii Rusiei au făcut mereu par­te din plan, a spus Bower, adăugând că aceştia au fost încurajaţi de perspectiva ob­ţinerii unor noi contracte importante cu statul în viitor.

Infrastructura se va dezvolta în continuare în Rusia, pentru că guvernul de la Moscova şi guvernele regionale vor să înlocuiască facilităţile învechite din era sovie­tică pentru Campionatul Mondial de Fotbal din 2018. Analiştii de la Morgan Stanley estimează cheltuieli cu infrastructura echivalente cu 7% din PIB-ul ţării.

De asemenea, mulţi analişti sunt de păre­re că averile celor mai influenţi oa­meni de afaceri din Rusia sunt la dis­poziţia Kremlinului. Proiectul de la Soci a fost practic împărţit între oligarhi ruşi precum Potanin şi Deripaska, apropiaţi ai lui Putin.

"Nu a fost o întrebare pentru ei dacă să participe la investiţia pentru Olimpiadă, ci li s-a spus că ar fi o idee bună să ajute", a afirmat unul dintre contractori. Potrivit unei alte surse, care a licitat de asemenea pentru un contract în cadrul proiectului de la Soci, dar care a fost eliminat din motive tehnice, Kremlinul a sugerat că va continua să sprijine afacerile oligarhilor doar dacă aceştia se implică în proiect.

Un proiect "social"

Firma de construcţii a lui Deripaska, Basic Element, a refuzat să comenteze dacă participarea sa la pro­iec­tul Olim­pia­dei este rezultatul pre­siu­nilor poli­tice. Iar Potanin a spus că ideea a venit după ce a schiat cu Putin, deşi în cadrul unui interviu pen­tru presa locală a men­ţionat că parti­ci­pa­rea sa este altruistă.

"Privesc acest proiect ca pe orice alt pro­iect social, iar acest lucru vine de la o persoană care are capacitatea de a realiza proiectul pentru ţară", a precizat Potanin.

Ruşii care au avut relaţii sus-puse s-au îmbogăţit în anii de după căderea Uniunii Sovietice prin achiziţia unora dintre cele mai valoroase active ale ţării la preţuri cu mult sub cele ale pieţei. Potanin a început să-şi con­stru­iască ave­rea ca bancher, ocupându-se de contu­rile statului. În prezent, el deţine 30,3% din acţiunile fostei com­panii de stat Norilsk Nickel, cel mai mare producător de nichel din lume.

Iar Deripaska, un fost fizician care se află acum la conducerea RUSAL, cea mai mare companie producătoare de aluminiu la nivel mondial, urmează să cumpere o participaţie de 27,8% la Norilsk Nickel.

Proiectul lui Potanin de la Soci include hoteluri şi vile, precum şi pârtii de schi în staţiunea montană Rosa Khutor, iar Deripaska a investit 760 de mi­lioane dolari în satul olimpic, care va găzdui 3.000 de persoane, şi 300 de mi­lioa­ne dolari pentru extinderea aero­por­tului internaţional din zonă.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Comandă anuarul ZF TOP 100 companii antreprenoriale
AFACERI DE LA ZERO