Austria nu este „insa in aceeasi situatie grava ca Islanda sau chiar Irlanda", scrie Krugman, unul dintre comentatorii cotidianului american The New York Times. Totusi, „Austria ar putea avea nevoie de un program de sustinere a bancilor care va pune o presiune uriasa asupra resurselor tarii", a adaugat el.
Creditele acordate de bancile austriece in Europa Centrala si de Est „sunt iesite din grafic comparativ" cu imprumuturile celorlalte institutii financiare, ceea ce inseamna riscuri uriase data fiind criza valutara traversata de tarile din regiune, considera laureatul Premiului Nobel.
Declaratiile lui Krugman au fost publicate pe blogul sau, dar anterior presa internationala raportase ca el a declarat - in cadrul unei conferinte la New York - ca Asutria risca sa intre in faliment national din cauza expunerii pe pietele emergente din Europa.
Oficialii austrieci neaga riscul
Austria nu se afla pe marginea prapastiei falimentului si are capacitatea de a tine sub control expunerea pe pietele din estul continentului european, sustin insa oficialii austrieci. Bancile austriece se numara printre cei mai importanti creditori din fostul spatiu comunist, valoarea imprumuturilor acordate clientilor din regiune ridicandu-se la 65% din Produdul Intern Brut al tarii.
„Bonitatea Austriei si a sistemului bancar austriac este dincolo de orice indoiala", a declarat Ewald Nowotny, guvernatorul bancii centrale de la Viena. In acelasi timp, ministrul de finante Josef Proell spune despre comentariile editorialistului american ca „sunt lipsite de substanta, se bazeaza pe informatii incomplete si pot afecta reputatia tarii."
Referindu-se la expunerea institutiilor financiare austriece in Europa de Est, Proell a declarat ca „este absurd sa sugerezi ca aceasta situatie poate antrena un faliment". Nu este insa pentru prima oara cand autoritatile de la Viena incearca sa calmeze temerile legate de evolutia economiei austriece pe fondul acestei expuneri.
Guvernatorul bancii centrale austriece a adus in sprijinul afirmatiilor sale recenta decizie a agentiilor de evaluare financiare Fitch si Moody's de a confirma ratingul AAA al tarii. „Nu exista niciun risc care nu poate fi amortizat cu ajutorul masurilor pe care le-am adoptat anterior", a declarat Nowotny, adaugand ca observatorii ar trebui sa faca diferenta intre tarile care fac parte din Europa emergenta.
Economia, sub presiune
Proell a declarat totusi ca se asteapta ca in urmatorii doi ani economia austriaca sa intampine dificultati, reiterand ideea ca deficitul bugetar al tarii ar putea depasi pragul tinta de 2,5% in 2009 in conditiile in care Produsul Intern Brut (PIB) se va contracta peste estimarile anterioare. El a evitat insa sa ofere o cifra exacta.
Economia Austriei a inceput sa se contracte in ultimul trimestru al anului trecut, aceasta fiind prima scadere a PIB-ului tarii dupa opt ani de crestere sustinuta. Declinul economic inregistrat de celelalte tari din zona euro a inceput insa mult mai devreme. Majoritatea economistilor si-au redus estimarile privind evolutia economiei Austriei, asteptandu-se in acest moment la o contractie de 2,2 pana la 2,7%. In acelasi timp, deficitul bugetar ar putea depasi pragul de 3%, potrivit acestora.
Situatia bancilor austriece, dar si a celorlalte institutii financiare occidentale prezente pe pietele din Europa Centrala si de Est s-a aflat in atentia analistilor si a agentiilor de rating inca din toamna anului trecut, cand turbulentele de pe piata financiara internationala au inceput sa se resimta si in regiune.
Agentiile de evaluare financiara au revizuit in scadere ratingurile Erste Bank si Raiffeisen - primele cele mai expuse institutii financiare austriece pe pietele emergente din Europa.
In acest context, guvernul austriac a elaborat un plan de sustinere a pietei financiare in valoare de 100 mld. euro si a decis garantarea integrala a depozitelor populatiei. Planul guvernului prevedea injectii de lichiditate in valoare de 15 mld. euro si alte 85 mld. euro sub forma de garantii.
Cine este Paul Krugman?
Paul Krugman este profesor de economie si relatii internationale la Universitatea Princeton, iar din 1999 este editorialist la The New York Times. Anul trecut a primit Premiul Nobel pentru economie pentru contributia sa la dezvoltarea teoriei economice a „noului comert" care surprinde remodelarea schimburilor comerciale de la nivel international. Considerat un neo-Keynesian, un economist de orientare liberala, Krugman este autor a peste 200 de studii academice si a 20 de carti, pe langa comentariile pe care le publica de doua ori pe saptamana in The New York Times. Articolele sale au aparut in publicatii de prestigiu precum Foreign Affairs, Harvard Business Review sau Scientific American. Nascut in 1953 intr-o familie de origine evreiasca, Krugman a predat pe rand la universitati renumite din SUA si Marea Britanie: Yale, Massachusetts, Berkeley, London School of Economics si Stanford, inainte de a se alatura - din 2000 - Universitatii Princeton.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
