Nevoia de independenţă energetică a împins statele est-europene, din Balcani şi din Orientul apropiat să caute noi resurse de petrol şi gaze naturale acolo unde în urmă cu câteva decenii se credea că extragerea este imposibilă. Iar cine caută, găseşte.
Descoperirea recentă a unui depozit natural de petrol lângă Budapesta a făcut ca presa maghiară să exclame că Ungaria devine un Kuwait pe Dunăre. Luna aceasta, tot în Ungaria a început producţia la un câmp de gaze inaccesibil cu tehnologie convenţională. Dar şi în Polonia au fost descoperite noi rezerve de gaze.
Turcia s-a mişcat atât de repede încât se vorbeşte de „miracolul“ din Marea Neagră: în august 2020 a găsit rezerve masive de gaze şi în nici trei ani trece la faza de producţie. De asemenea, cu descoperirile din Marea Mediterană, Grecia şi Cipru speră să devină jucători importanţi pe piaţa europeană, dacă în cale nu le stă Ankara. Iar Israelul îşi face planuri pentru a deveni exportator de gaze, încurajat de creşterea producţiei interne. Tocmai a efectuat primele sale exporturi de petrol.
Un fapt mai puţin cunoscut despre Ungaria este că această ţară este bogată în gaze naturale. Doar că se ajunge mai greu la ele. În anii 1990, o treime din comsumul de gaze era acoperit din producţia internă. Ponderea a scăzut pe măsură ce rezervele la care se putea ajunge cu tehnologia vremii s-au epuizat.
Ungaria a devenit treptat dependentă puternic de energia din Rusia, apoi au venit războiul din Ucraina şi criza energetică. Guvernul de la Budapesta a declarat creşterea producţiei interne de gaze prioritate naţională, iar unul din proiectele acoperite de această strategie este Corvinus, exploatarea câmpului de gaze naturale neconvenţional Nyékpuszta, de la graniţa cu România.
Procesul de aprobare a autorizaţiilor a fost grăbit, au fost chiar sărite unele etape, după cum atrage atenţia presa maghiară, iar prima sondă, Nyék-6A, a început luna aceasta să extragă gaze de la adâncimi foarte mari. O a doua sondă este în pregătire. Detalii tehnice privind metoda de extracţie sunt greu de găsit, dar telex.hu precizează că este vorba de un puţ neconvenţional.
În vară, când a făcut un reportaj la faţa locului, site-ul scria de fracturare hidraulică şi că extragerea gazelor din Nyékpuszta se face în condiţii mai dificile decât în cazul exploatării gazelor de şist din multe părţi ale SUA deoarece rezervele sunt la adâncimi mai mari şi sunt imature, cu conţinut bogat în impurităţi. Budapest Business Journal vorbeşte de tehnologie alternativă. Fracturarea hidraulică a fost interzisă în multe state europene din cauza riscurilor mari pentru mediu. Pe scurt, tehnologia foloseşte cantităţi uriaşe de apă, chimicale şi microcutremure.
Gazele de la Nyékpuszta sunt exploatate nu de cea mai mare companie energetică a Ungariei, Mol, ci de MVM, un colos de stat, în parteneriat cu o firmă americană. Mol, în schimb, se concentrează pe activităţi mai convenţionale şi la sfârşitul anului trecut a descoperit importante rezerve de petrol la adâncimi de 2.100 de metri la periferia Budapestei.
Zilele trecute, gigantul polonez de rafinare PKN Orlen a anunţat decoperirea unor noi rezerve de gaze lângă oraşul Bilgoraj, aproape de graniţa cu Ucraina. Compania va continua să investească în exploare şi producţie de hidrocarburi şi crede că viitoare descoperiri şi fuziunea cu concurentul PGNiG îi vor permite să acopere cu producţia proprie 20% din cererea anuală de gaze a Poloniei, cea mai mare economie est-europeană, potrivit Reuters.
Speranţe mari sunt tot pentru depozitul de lângă Bilgoraj. Şi în Polonia şi în Ungaria deschiderea de noi exploatări de gaze este pusă în legătură cu crearea de locuri de muncă şi cu mai multă prosperitate pentru comunităţile locale. Pentru a se ajunge la sondele puse în funcţiune trebuie construită infrastructură, iar acest lucru înseamnă impozite adiţionale plătite la bugetul local. Polonia se alimentează cu gaze şi din Marea Nordului cu ajutorul unui gazoduct propriu.
Mult mai la sud, guvernul Greciei a anunţat anul trecut că grăbeşte activitatea de explorare a unui depozit onshore, intenţionând ca până la finalul anului 2023 să instaleze prima sondă de test din ultimele două decenii.
În toamnă, Atena a spus că speră să găsească acolo rezerve de gaze care să-i ajungă un deceniu. De asemenea, Grecia, dependentă în totalitate de importurile de hidrocarburi, caută gaze şi în două perimetre offshore. În prezent, cea mai mare parte a gazelor consumate de gospodăriile şi industria Greciei sunt importate printr-un terminal de gaze naturale lichefiate.
Unele estimări arată că posibilele rezerve submarine de gaze ale Greciei ar putea fi suficiente pentru a acoperi consumul din UE timp de cinci ani. Cipru este deja la al patrulea depozit de gaze descoperit în largul mărilor sale. Ultimul a fost găsit chiar anul trecut. Însă pornirea producţiei este împiedicată de Ankara, care vrea să fie implicată în orice proiect energetic offshore ale Ciprului, insulă împărţită între Turcia şi Grecia. Tot anul trecut şi Israel a anunţat că a identificat un rezervor enorm de gaze în apele sale teritoriale.
