După ce Ungaria a pierdut în mod oficial acces la granturi de peste 200 milioane de euro din partea Norvegiei, Islandei şi Liechtensteinului pe fondul îngrijorărilor în creştere privitoare la erodarea normelor democratice din această ţară, disputele continuă, scrie Hungary Today.
Recent, administraţia ungară a publicat o rezoluţie în care se declară că Norvegia datorează bani Ungariei. Totuşi, potrivit autorităţilor de la Oslo, Ungaria nu are drept „în mod automat“ la granturile respective pentru că acestea reprezintă o „contribuţie voluntară pentru întărirea coeziunii europene“.
Granturile au fost create pentru că Norvegia, Islanda şi Liechtenstein nu sunt membre ale Uniunii Europene, dar au acces la piaţa comună europeană în schimbul contribuţiilor financiare ale acestora. Acordul încheiat cu UE stipulează că parte a acestor granturi trebuie folosite pentru dezvoltarea economiilor şi sectoarelor civile ale ţărilor central europene „nou“ intrate în bloc.
Ungaria a pierdut accesul la granturile respective după ce guvernul său şi cel norvegian nu au reuşit să ajungă la un acord cu privire la ce organizaţie urma să distribuie o parte mai mică a granturilor destinate societăţii civile (aproximativ 5% din suma totală), iar termenul- limită pentru negocieri a expirat pe 20 iulie.
Guvernul ungar a refuzat să accepte ca fundaţia Okotars, care a primit cea mai bună apreciere din partea Norvegiei, să se ocupe de fondurile pentru societatea civilă, catalogând fundaţia drept o organizaţie a lui George Soros.
Nu la mult timp după aceea, administraţia Orban a promis chiar să iniţieze o acţiune în instanţă legat de blocajul negocierilor cu Norvegia.
După alegerile parlamentare din 2014, autorităţile ungare au efectuat raiduri la birourile Okotars, acuzând oficialii acesteia că au folosit granturile în scopuri politice. Totuşi, anchetele ulterioare nu au descoperit nicio neregulă. Este posibil ca raidurile să fie principalul motiv pentru care Norvegia insistă pe implicarea Okotars.
În pofida unui decret guvernamental, Okotars refuză să depună un raport lunar detaliat privind cui, în ce scop şi câţi bani sunt alocaţi, argumentând, împreună cu Norvegia că un astfel de raport ar ameninţa scopul granturilor, de a permite ONG-urilor să folosească sbanii liber, fără intervenţia guvernului.
Recent, guvernul ungar a emis o rezoluţie în care se arată că Norvegia, deşi beneficiază de piaţa comună europeană, îşi încalcă angajamentele şi nu a transferat încă finanţare de 214,6 milioane de euro către Ungaria în perioada 2014-2021.
Consecinţele acestei rezoluţii nu sunt clare încă.
Ungaria riscă să piardă şi accesul la fondurile UE în contextul conflictului cu autorităţile europene privitor la statul de drept. Comisia Europeană a emis ultimul raport privind statul de drept în bloc, pe 20 iulie, criticile dure incluse în acesta la adresa Ungariei şi Poloniei, singurele state menbre sub anchetă oficială pentru subminarea statului de drept, sugerând că noi măsuri mai dure sunt în pregătire, cum ar fi blocarea accesului la fondurile UE.
