Polonia va prezenta în noiembrie noua lege a hidrocarburilor, care va reglementa între altele şi exploatarea gazelor de şist, descrise de premierul Donald Tusk ca "marea şansă" pentru ţara sa. Fiecare minister va contribui cu ceva la noul cadru legal, dar probabil cea mai notabilă contribuţie o vor aduce Externele, care vor depune eforturi pentru a împiedica legislatorii de la Bruxelles să introducă reglementări la nivelul întregii Uniuni Europene de natură să limiteze dezvoltarea exploatării gazelor de şist.
De asemenea, Ministerul Mediului va simplifica cerinţele de mediu, scrie The Wall Street Journal.
Asigurarea unor surse proprii de energie este foarte importantă pentru Polonia deoarece această ţară îşi acoperă două treimi din consumul anual de gaze prin importuri din Rusia. Până de curând guvernul polonez nu a luat măsuri concrete pentru a demonstra că sprijinirea formării unei industrii a gazelor de şist este o prioritate.
Guvernul, condus de premierul Donald Tusk, vrea să ia parte la exploatarea zăcămintelor subterane de gaze prin compania de stat NOKE, care va prelua participaţii minoritare la concesiunile oferite investitorilor străini, care deţin tehnologia necesară. "Sprijinul unui acţionar de stat va îmbunătăţi bonitatea companiilor private", a declarat viceministrul de mediu Piotr Wozniak. Astfel, deţinătorii de licenţe, care s-au plâns că întâmpină dificultăţi în a găsi finanţare, vor putea obţine condiţii mai bune de creditare de la bănci.
Rolul NOKE în acţionariat va fi şi de a asigura că investitorii privaţi rămân cinstiţi şi-şi plătesc toate impozitele către stat. Polonia va introduce în 2015 o nouă structură de impozitare a industriei petrolului şi a gazelor, prin care povara fiscală totală va ajunge la 40% din profitul brut. O parte mare din impozitele colectate astfel va fi transferată la bugetele autorităţilor locale pentru a le molipsi şi pe acestea de "febra gazelor de şist", potrivit unui oficial din Varşovia.
"Febra" a cuprins giganţi internaţionali precum ExxonMobil, Chevron, Total şi Shell, care au obţinut peste 100 de licenţe de explorare a gazelor de şist în Polonia. Însă grupul american ExxonMobil s-a retras de aici anul acesta, după ce două sondaje au dovedit că rezervele sunt nerentabile comercial. Potrivit estimărilor Institutului Geologic Polonez, ţara stă pe aproximativ 350-700 mld. metri cubi de gaze de şist.
La Bruxelles, părerile sunt împărţite în ceea ce priveşte exploatarea gazelor neconvenţionale. Luna trecută Comisia pentru mediu a Parlamentului European a votat pentru introducerea unor reguli mai stricte pentru extracţia de gaze şi petrol de şist. În acelaşi timp, comisia pentru energie a insistat asupra dreptului fiecărui stat membru de a decide pentru sine în această privinţă. Rezoluţiile ambelor comisii au nevoie şi de susţinerea plenului Parlamentului, dar nu ar rezulta în adoptarea unor reguli obligatorii.
Gazele de şist din România sunt râvnite de străini
În România, guvernul condus de Victor Ponta a impus un moratoriu asupra exploatării gazelor de şist până în luna decembrie, după alegerile parlamentare. Guvernul va lua după aceea în considerare adoptarea unei decizii care să asigure incertitudinile legate de protecţia mediului, dar care să ţină cont şi de faptul că "pentru România orice sursă de energie alternativă este binevenită", a afirmat Ponta în luna iunie, în cadrul unei întâlniri cu presa străină.
De exploatarea gazului de şist în România sunt interesaţi, printre alţii, americanii de la Chevron, ungurii de la MOL şi sârbii de la Nis.
Metodele de extracţie a gazului de şist, de fracturare hidraulică, sunt controversate deoarece implică injecţii în sol cu un lichid foarte chimic care poate contamina pânza freatică. Aceste metode sunt criticate chiar şi în ţara unde industria de profil s-a dezvoltat exploziv, SUA.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
