Autorităţile poloneze s-au sabotat singure dând cu piciorul unor oportunităţi clare şi făcând judecăţi în grabă, de o singură zi, când au negociat cu Gazprom în urmă cu patru ani contractele pentru cumpărarea de gaze naturale ruseşti, rezultatul fiind printre cele mai scumpe importuri de gaze din Europa, sunt concluziile instanţei supreme de audit poloneze.
De atunci Polonia şi-a întărit puterea de negociere cu un plan ambiţios de a ajunge la independenţă energetică şi cu alianţe cu vecinii şi acum le plăteşte ruşilor cu un sfert mai puţin.
Concluziile subliniază nevoia dezvoltării infrastructurii energetice dintre statele europene, mai ales cele aflate în vecinătatea Rusiei, pentru asigurarea independenţei energetice şi au fost făcute publice în contextul în care Comisia Europeană se pregăteşte să acuze Gazprom că abuzează de poziţia sa dominantă de pe piaţa din Europa Centrală şi de Est.
Ancheta Biroului Suprem de Audit are în vedere acorduri încheiate în 2006 şi 2009 în urma cărora Polonia a plătit pentru gazele ruseşti mai mult decât ar fi trebuit, scrie Warsaw Business Journal.
Analiza scoate în evidenţă condiţiile dezavantajoase în care Polonia a trebuit să negocieze. La acea vreme, statul polonez nu avea alţi furnizori de gaze în afară de Rusia şi nici propria infrastructură de transport de combustibil.
Chiar dacă a încercat să cumpere gaze de la alte ţări, Polonia trebuia să folosească gazoductele Gazprom pentru a le transporta.
Doar o zi pentru analizarea contractelor
Cu toate că situaţia era net defavorabilă Varşoviei, polonezii au făcut şi greşeli care le-au înăbuşit şansele de a obţine preţuri mici.
„În opinia noastră, au fost ratate mai multe oportunităţi, cum ar fi şansele legate de datoria partenerului rus către PGNiG”, a explicat Pawel Biedziak, purtătorul de cuvânt al biroului de audit. PGNiG este compania naţională de petrol şi gaze naturale a Poloniei. Polonia s-ar fi putut folosi de această datorie ca de un atu în negocieri pentru a obţine importuri mai ieftine. În schimb, PGNiG a optat pentru un discount mic, de 1-1,5%, pentru livrări viitoare de la Gazprom.
Mai rău, acordurile au fost grăbite chiar de partea poloneză. Miniştrii care au aprobat înţelegerile au avut la dispoziţie doar o zi pentru a analiza contractele. Îngrijorător este faptul că nu Gazprom a dat miniştrilor termenul limită de o zi, ci chiar managementul PGNiG.
Toţi aceşti factori au avut ca rezultat situaţia în care Polonia a trebuit să plătească semnificativ mai multe pentru gazele ruseşti decât alte state europene. Spre exemplu, Importurile poloneze au costat în primul semestru al anului trecut 526 de dolari pentru 1.000 de metri cubi, în timp ce pentru Germania preţul a fost de 379 dolari, pentru Franţa de 394 dolari, iar pentru Marea Britanie de 313 dolari. Doar Macedonia a plătit mai mult pentru gazele ruseşti, respectiv 564 dolari pentru 1.000 de metri cubi. În cazul României, preţul a fost de aproximativ 490 de dolari pentru 1.000 de metri cubi, dar gazele importate au acoperit 25,1% din consumul naţional, în timp ce Polonia importă 70% din gazele consumate, în principal de la Gazprom.
Revenirea în forţă
În ultimii ani Polonia a construit mai multe conexiuni cu reţelele statelor vecine. De asemenea, pe coastele Mării Baltice a fost construit un terminal de lichefiere a gazelor naturale, iar guvernul derulează cel mai ambiţios program din Europa de dezvoltare a industriei gazului de şist, scrie Business New Europe.
În noiembrie, Polonia a reuşit să obţină de la Gazprom un discount retroactiv de peste 10% după luni de negocieri, iar aceasta după ce monopolul rus a redus preţurile pentru mai mulţi clienţi occidentali importanţi în condiţiile în care criza din zona euro, succesul gazelor de şist americane şi creşterea livrărilor de gaze lichefiate din Orientul Mijlociu au presat în jos preţurile.
Anul trecut negocierile PGNiG au adus preţurile aproape de nivelul mediei europene, iar compania se aşteaptă să plătească 384 de dolari pe mia de metri cubi de gaze.
Cu toate acestea, Polonia consideră că încă plăteşte prea mult şi simte că puterea de negociere creşte.
„Vine timpul să vorbim cu Gazprom despre renegocierea preţului gazelor. Piaţa devine încet una a cumpărătorului, nu una a furnizorului“, a afirmat vicepremierul polonez Janusz Piechocinski. El consideră că Polonia va avea „siguranţa completă“ a livrărilor în 2018. „Bineînţeles, dacă gazul rusesc rămâne cel mai ieftin, vom continua să-l folosim“, a spus el.
Un aliat puternic - UE
Eforturile Poloniei vin în contextul în care Bruxellesul pare dornic să înfrunte influenţa Gazprom pe piaţa europeană a gezelor. După o anchetă de un an care a presupus descinderi la mai multe birouri ale Gazprom, Comisia Europeană se pregăteşte să acuze grupul rus că a abuzat de poziţia dominantă de pe piaţă în Europa Centrală şi de Est, scrie Thomson Reuters. Comisia apreciază că Gazprom s-ar putea să fi împiedicat libera circulaţie a gazului în Europa şi să fi impus clienţilor preţuri nejustificat de mari prin ancorarea acestora de preţurile petrolului.
Investigaţia a acoperit Polonia, Cehia, Ungaria, Bulgaria, Slovacia, Estonia, Letonia şi Lituania.
O sursă apropiată situaţiei susţine că CE intenţionează să acţioneze până la sfârşitul anului. Dacă aceasta se va întâmpla, Gazprom ar putea fi amendată cu până la 11 miliarde de euro, notează The Guardian. Grupul, care a raportat pentru anul trecut venituri de 4.760 miliarde de ruble (106 miliarde euro), ar putea evita pedeapsa oferind la schimb concesii, poate privind preţurile.
În urma unor investigaţii europene anterioare, Gazprom a acceptat să renunţe la o clauză care interzicea companiei austriece OMV şi celei italiene ENI să revândă pe alte pieţe gazele cumpărate de la Rusia. Companiile pentru care se dovedeşte că au încălcat regulile UE antitrust pot fi amendate cu până la 10% din veniturile anuale.
Însă în Europa de Est Gazprom este mult mai puternic decât în Vest, doarece grupul rus controlează o mare parte din reţeaua de transport şi stocare de aici, rezultat al unui proces derulat sistematic în umbra “indulgenţei” privind preţurile. Un exemplu este Bulgaria, o ţară dependentă aproape total de gazele ruseşti pe teritoriul căreia va trece gazoductul rus South Stream, şi Ungaria, care susţine proiectul rus. După ce a arătat că este hotărâtă să participe la South Stream, Bulgaria a obţinut un discount de 20% la preţul gazelor naturale ruseşti. Rusia vede în Ungaria partenerul prioritar din Europa de Est.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 31.10.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
