Portugalia va avea nevoie, ca şi Grecia, de restructurarea datoriei şi de prelungirea programului de asistenţă financiară sau de un nou pachet de bailout deoarece medicamentul austerităţii nu face decât să agraveze recesiunea acestei ţări, avertizează Citibank, una din multele atenţionări că criza din zona euro merge din rău în mai rău. Prognoza pentru boala contagioasă a Greciei este şi mai pesimistă, iar unul dintre puţinii membri sănătoşi ai uniunii monetare, Olanda, riscă să fie şubrezit de frenezia creditelor.
Economia portugheză se adânceşte în recesiune şi, precum cea a Greciei, "va avea nevoie de extinderea pachetului de bailout cu toate că guvernul şi-a făcut datoria reducând cheltuielile şi implementând majoritatea reformelor cerute de progranul creditorilor internaţionali", se arată într-o analiză a băncii americane Citibank, preluată de CNBC.
Dar, spre deosebire de Grecia, care ar putea părăsi zona euro chiar luna viitoare, pentru Portugalia perspectiva unui exist este foarte redusă. În schimb, acest stat s-ar putea confrunta cu retrageri de capital şi reducerea cererii interne, a comerţului şi investiţiilor străine din cauza ieşirii statului elen, notează analiştii Citi. Aceştia estimează la 90% probabilitatea ca Grecia să iasă din Uniunea Monetară.
O nouă restructurare a datoriilor în zona euro?
"Ne aşteptăm ca scăderea economiei portugheze să fie anul acesta şi în următorul mai puternică decât
s-a prevăzut iniţial", se menţionează în raport, care anticipează că Portugalia va rămâne în recesiune până în 2014 şi subliniază posibilitatea mare ca statul să fie nevoit să recurgă, ca şi Grecia, la restructurarea datoriilor.
"Deşi este puţin probabil ca extinderea pachetului de bailout să vină cu restructurarea datoriilor, ne aşteptăm ca în următorii 1-3 ani să se recurgă la restructurarea datoriilor, cu implicarea creditorilor privaţi şi oficiali, în condiţiile în care programul creditorilor internaţionali nu reuşeşte să readucă Portugalia pe calea sustenabilităţii fiscale", se mai arată în raport.
Eşecul unui prim program de austeritate a forţat Grecia, stat aflat de cinci ani în recesiune, să ceară un al doilea bailout, ale cărui condiţii le poate îndeplini cu foarte mare dificultate tocmai din cauza recesiunii profunde.
Lisabona a tras un semnal de alarmă în privinţa problemelor financiare când a anunţat că va salva regiunea autonomă Azore care nu-şi mai poate refinanţa datoriile şi cauza ratingurilor foarte slabe primite de guvern de agenţiile de evaluare financiară. Bailout-ul, deşi mic, de 135 milioane euro, este al doilea primit de o provincie, după cel de 1,5 miliarde euro al Madeirei, scrie The Wall Street Journal. Propriul pachet de finanţare externă al Portugaliei, primit anul trecut de la UE şi FMI, se ridică la 78 miliarde euro.
PIB-ul portughez a scăzut în al doilea trimestru cu 1,2% comparativ cu cele trei luni anterioare şi cu 3,3% în ritm anualizat. Tot în această perioadă, rata şomajului a atins nivelul record de 15%.
Tot mai multe concedieri în Grecia
În Grecia, guvernul se pregăteşte de o nouă rundă de reduceri de salarii şi pensii în sectorul public, precum şi de concedierea câtorva mii de bugetari, în cadrul noului pachet de austeritate necesar pentru a convinge creditorii externi să acorde următoarea tranşă din programul de finanţare.
Detaliile planului nu sunt încă oficiale, însă surse guvernamentale elene au afirmat că printre noile măsuri se va număra o tăiere "largă" a prestaţiilor din sistemul public de pensii, precum şi reduceri salariale şi concedieri în sectorul de stat.
Premierul Antonis Samaras trebuie să prezinte creditorilor externi un plan pentru economii suplimentare de 11,5 miliarde euro în următorii doi ani, pentru a convinge UE, FMI şi BCE să deblocheze următoarea tranşă, de 31 miliarde euro, din programul de finanţare externă de 130 miliarde euro convenit în prima parte a acestui an în prelungirea acordului de 110 miliarde euro încheiat în 2010. Tranşa a fost programată iniţial pentru luna iunie, dar turbulenţele politice de la Atena au determinat amânări. Tăierile vor fi atacate cu siguranţă de populaţie prin proteste de amploare, având în vedere avertismentele că noua doză de austeritate va reduce şi mai mult nivelul de trai. Statul este cel mai mare angajator din Grecia. Economia elenă a scăzut cu 20% în ultimii patru ani.
Prognoză rea de criză în Nord
În nordul sănătos al zonei euro, Olanda, unul dintre cei mai înverşunaţi propovăduitori ai cumpătării fiscale, riscă să rămână fără ratingul de top din cauza riscului mare ca o bulă imobiliară să degenereze în criză. ING estimează că una din patru datorii ipotecare va depăşi valoarea locuinţei cumpărate pe credit.
Totodată, economia olandeză este în pragul recesiunii, potrivit analiştilor Rabobank, care anticipează că PIB-ul va scădea din nou în al treilea trimestru din cauza cererii interne şi comerţului extern slabe.
Guvernul olandez s-a prăbuşit în aprilie din cauza neînţelegerilor privind reducerile de cheltuieli cerute de UE. Olandezii vor merge la vot pe 12 septembrie, dar formarea unui nou guvern ar putea dura mult timp, ceea ce va pune în pericol ratingul maxim al ţării. În afara Olandei, singurele state din zona euro cu rating de top sunt Germania, Finlanda, Franţa şi Austria.
Moody's, una dintre cele mai mari agenţii de evaluare financiară, a atenţionat că economiile slabe din zona euro sunt, în cel mai bun caz, abia la jumătatea drumului care duce la ieşirea din criză, Grecia şi Irlanda având nevoie de încă patru ani pentru a-şi repune finanţele pe picioare, notează Dow Jones.
Un tratament anticriză mai bun
Germania, cea mai mare economie a zonei euro, sprijină, în pofida opoziţiei Bundesbank, planul preşedintelui BCE Mario Draghi ca instituţia pe care o conduce să intervină pe piaţa datoriilor şi să cumpere masiv obligaţiuni ale Italiei şi Spaniei pentru a reduce costurile de finanţare ale acestor ţări şi a preveni dezintegrarea zonei euro, scrie The Telegraph. "O monedă poate fi stabilă doar dacă nu există dubii legate de viitorul ei", a spus Jorg Asmussen, membru din partea Germaniei în consiliul guvernator al BCE. El a confirmat că achiziţiile vor fi "nelimitate", strategie deosebită faţă de intervenţiile moderate din ultimii doi ani ale BCE care nu au reuşit să prevină retragerile de capital. Bundesbank, banca centrală a Germaniei, se opune cumpărării de obligaţiuni, considerând că astfel datoria va fi monetizată şi BCE salvează de fapt statele insolvente, ceea ce tratatele UE ar interzice.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
