Programul include, între altele, reducerea progresivă a impozitului unic pe proprietăţi, din acest an, reducerea impozitelor pe veniturile populaţiei, de la un nivel maxim de 42% (excluzând o taxă de solidaritate de 4%) la 33%, a taxei unice pe profitul companiilor de la 26% la 15% şi acordarea de stimulente pentru repatrierea fondurilor transferate în afara Greciei în timpul crizei, relatează Capital.gr.
Pe de altă parte, Ministerul de Finanţe a avertizat luni partidul de stânga Syriza, favorit în sondaje, că Grecia va avea o marjă îngustă de manevră pentru acoperirea necesarului de finanţare, începând din luna martie.
"Necesarul de finanţare va deveni stringent din martie. Guvernul ar putea să recurgă la aceleaşi instrumente ca în trecut, emisiunea de titluri de trezorerie", se arată într-un comunicat al instituţiei, citat de AFP.
Ministerul avertizează însă că există două limite importante, existând riscul ca guvernul să nu poată să îşi respecte obligaţiile financiare.
Pe de o parte, Grecia a emis deja până în decembrie un total de 15 miliarde de titluri de trezorerie, atingând limita maximă autorizată. Din acest motiv va fi nevoie de acordul creditorilor pentru depăşirea plafonului.
Pe de altă parte, ţinând cont de climatul de incetitudini din ţară, numai băncile elene şi-au exprimat interesul pentru achiziţie titlurilor de trezorerie.
"Trebuie ca, după alegeri, băncile să dispună de lichidităţi pentru a cumpăra obligaţiuni, dar nu se va întâmpla acest lucru dacă Banca Centrală Europeană (BCE) va opri finanţarea acestora în lipsa unui acord cu UE şi FMI, în urma evaluării economiei", potrivit ministerului.
BCE a indicat săptămâna trecută că accesul băncilor elene la finanţare depinde de finalizarea auditului, care ar fi trebuit să aibă loc la sfârşitul lunii decembrie, dar care a fost prelungit până după alegeri, la sfârşitul lui februarie. De asemenea, finanţarea de la BCE depinde şi de un nou acord de parteneriat între Grecia şi UE, care să succeadă celui de-al doilea plan de salvare aflat în curs din 2012.
Unele declaraţii făcute de liderii Syriza lasă să se înţeleagă că finalizarea acordului cu creditorii ţării nu este o prioritate a partidului, în cazul victoriei şi formării unui nou guvern.
