Preşedintele Consiliului European Herman Van Rompuy a acuzat autorităţile ucrainene că îşi „destabilizează“ ţara, unde protestele îndreptate contra guvernului au intrat în cea de-a doua săptămână de violenţe şi se intensifică, devenind cea mai mare ameninţare pentru preşedintele Viktor Ianukovici.
Manifestanţii au ocupat clădirea Ministerului Justiţiei şi alte instituţii importante din mai multe oraşe principale, iar demonstraţiile s-au extins în estul şi sudul tării, unde preşedintele a avut până acum cea mai mare susţinere politică. „Deplâng şi condamn folosirea nejustificată a forţei şi a violenţei de către autorităţile ucrainene împotriva demonstranţilor, ţinând cont că o mare parte a celor care protestează sunt paşnici“, a declarat Van Rompuy, citat de EUobserver. El a avertizat că „limitarea libertăţilor fundamentale va destabiliza şi mai mult ţara“.
Protestele antiguvernamentale s-au intensificat duminică ameninţând poziţia de preşedinte a lui Viktor Ianukovici şi crescând mizele în lupta pentru influenţă între Rusia şi Occident, notează The Wall Street Journal. Donald Tusk, premierul Poloniei, vecinul vestic al Ucrainei, consideră că stă în puterea autorităţilor ucrainene să pună capăt „ciclului de violenţe“. „Protestatarii nu pun la îndoială unitatea Ucrainei. Opoziţia nu vrea divizarea ţării“, a spus Tusk.
În weekend, Ianukovici a oferit scaunul de premier unuia dintre liderii opoziţiei, Arseniy Yatsenyuk, şi pe cel de vicepremier fostului campion la box Vitali Klitschko, lider al Alianţei Democrate pentru Reformă, testând astfel o variantă de oprire a ostilităţilor. Yatsenyuk şi Klitschko au refuzat oferta şi au cerut alegeri anticipate.
Protestatarii au ocupat clădirea Ministsrului Justiţiei în noaptea de duminică spre luni, iar ministrul justiţiei Elena Lukash a ameninţat că va cere consiliului superior de apărare a ţării să declarare stare de urgenţă dacă manifestanţii nu părăsesc clădirea. Protestatarii au asediat patru clădiri mari din centrul Kievului, inclusiv primăria, scrie The Guardian.
Mişcările de protest din Ucraina au debutat în noiembrie, când preşedintele Viktor Ianukovici a decis să nu semneze acordul de comerţ liber negociat cu Uniunea Europeană şi să consolideze în schimb relaţiile comerciale cu Rusia. Manifestaţiile paşnice s-au transformat în violenţe săptămâna trecută, motivul fiind adoptarea de către parlament al unei legi care restrânge drastic libertatea de a protesta public şi permite arestarea protestatarilor care poartă căşti de protecţie şi măşti de gaze.
Pentru preşedintele rus Vladimir Putin câştigarea loialităţii Ucrainei a fost o victorie însemnată în încercarea lui de a restabili controlul asupra fostelor state sovietice, scrie The Wall Street Journal. Ucraina, pe care Putin o numeşte adesea „ţară soră“, este un subiect sensibil pentru ruşi, iar îngenuncherea lui Ianukovich ar fi un semnal puternic dat Rusiei, ale cărei legi dure anti-protest şi măsuri de securitate au servit drept model preşedintelui ucrainean.
Liderii de la Kremlin, care au susţinut represiunile asupra protestatarilor, ar trebui să fie îngrijoraţi, crede Steven Pifer, expert al organizaţiei americane Brookings Institution şi fost ambasador al Statelor Unite în Ucraina. „Este greu de anticipat cum pot influenţa situaţia acum. Aceasta a scăpat de sub control, iar ei nu mai au cum să o controleze“, a adăugat Pifer.
Andrew Wilson, expert al Consiliului European pentru Relaţii Externe consideră că „Ianukovich nu are nici banii nici puterea pentru a institui un regim autoritar de tip rusesc“.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 28.01.2014
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
