Economia SUA a avansat cu 2,5% în al treilea trimestru, un ritm anualizat suficient de rapid pentru a risipi temerile cu privire la o nouă cădere în recesiune, dar nu suficient de accelerat pentru a semnala însănătoşirea economiei, scrie The Wall Street Journal.
Creşterea PIB-ului sugerează că economia Statele Unite şi-a revenit după evenimentele de la începutului anului, inclusiv creşterea preţului benzinei şi turbulenţele de pe pieţele financiare care au limitat consumul şi au redus investiţiile. Totuşi, deşi creşterea economică din al treilea trimestru este mai mare decât cea din trimestrul anterior, avansul este în continuare prea mic pentru a crea suficiente locuri de muncă şi a reduce astfel şomajul în continuare foarte ridicat, de 9,1% în septembrie.
"Dacă economia americană ar înregistra permanent această rată de creştere, rata şomajului nu va scădea", spune Justin Wolfers, economist la Universitatea din Pennsylvania.
Creşterea puternică a investiţiilor din mediul privat a fost contrabalansată de scăderea abruptă a stocurilor companiilor. O explicaţie plauzibilă pentru aceste rezultate ar fi faptul că investitorii au început trimestrul al treilea cu o încredere ridicată pentru a suferi apoi un şoc. Întrebarea care se pune acum este care dintre cele două - încrederea sau şocul - va persista, scrie Financial Times.
Un alt trend îngrijorător este cel al consumului. Cheltuielile gospodăriilor au crescut în timp ce salariile americanilor au îngheţat, o creştere nesustenabilă care sporeşte vulnerabilitatea economiei la crizele financiare.
"Evoluţia PIB-ului este cu siguranţă o veste mai bună decât cele din ultimele luni, dar nu cred că trebuie să desfacem şampania deocamdată", consideră Brett Hammond, economist-şef la TIAA-Cref, companie care administrează un fond de pensii. El a avertizat că economia americană este în continuare expusă la scăderea exporturilor americane şi la reducerea încrederii investitorilor din pieţe în capacitatea autorităţilor europene de a rezolva criza datoriilor suverane a zonei euro.
De altfel, statisticile evidenţiază faptul că economia zonei euro ar putea stagna sau chiar intra în recesiune până la sfârşitul anului, ceea ce ar putea complica eforturile autorităţilor de a stabiliza criza folosind mai multe bailout-uri şi stimulente fiscale.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
