"Mi s-a parut complicat", marturiseste fermierul. Dar recompensa de 20% profit din prima lui recolta "comercial echitabila" a meritat efortul. "Ne-a ajutat sa traim mai bine", a mai adaugat de Paiva.
Tot mai multi fermieri primesc astfel de oferte, deoarece importatorii si retailerii se lupta cu cererile tot mai mari de produse la standarde inalte.
Consumatorii si activistii doresc produse conforme cu normele sociale si ecologice impuse de organizatiile internationale. Cafeaua produsa de Rafael de Paiva va fi distribuita in lantul de magazine Wall-Mart, iar companii ca Dunkin' Donuts, McDonald's si Starbucks deja utilizeaza cafea "comercial echitabila".
Paul Rice, presedintele si directorul executiv al TransFair USA, singurul organism din America ce atesta comertul echitabil, declara: "Acum, cand institutiile si companiile mari iau in considerare produsele 'comercial echitabile' este momentul potrivit sa ne promovam."
Asociatia Internationala a Comertului Echitabil, un grup de organizatii tip umbrela, cu membri in mai mult de 70 de tari, defineste comertul echitabil ca o "reflectie a preocuparii pentru binele din punct de vedere social, economic si al mediului inconjurator al producatorilor mici si marginalizati." Pentru Asociatie, comertul echitabil inseamna ca "nimeni nu profita de pe urma exploatarii micilor producatori."
Conform Organizatiilor Internationale de Certificare a Comertului Echitabil, un grup de organizatii care se ocupa cu certificarea comertului echitabil, in 2006 consumatorii au cheltuit 2,2 miliarde de dolari (1,5 miliarde de euro) pe produse certificate drept comercial echitabile, cu 42% mai mult decat in aceeasi perioada a anului trecut, ajutand astfel peste sapte milioane de oameni din tari in curs de dezvoltare.
Ca si in cazul produselor alimentare organice, existenta produselor comercial echitabile este tot mai cunoscuta.
In 2006, 27% dintre americani cunosteau certificarea acestor produse, in crestere fata de anul 2004, cand numai 12% din populatia americana era constienta de existenta lor, conform unui studiu efectuat de Asociatia Nationala a Cafelei, cu sediul in New York.
Cele mai cautate plante comercial echitabile sunt cafeaua, cacaua si bumbacul, dupa cum declara reprezentantii Organizatiilor de Certificare.
Sute de produse, cum ar fi ceaiul, ananasul, vinurile sau florile sunt certificate de organizatii care viziteaza fermele, verifica respectarea regulilor si normelor si interzic folosirea compusilor chimici periculosi sau a exploatarii copiilor.
Guvernul nu a adoptat inca o ordonanta regulatoare in privinta comertului echitabil, cum a fost si cazul produselor organice acum cativa ani. Unele produse comercial echitabile sunt in acelasi timp si organice, dar majoritatea nu se incadreaza in aceasta categorie. O diferenta importanta este principiul etichetarii, denumirea de "organic" se refera la modul de cultivare al plantelor, in vreme ce "comert echitabil" inseamna preocuparea pentru conditii corecte de munca si respectarea normelor sociale.
Marii retaileri comercializeaza produse certificate in diferite proportii: intreaga cantitate de espresso comercializata in cele 5400 de reprezentante Dunkin' Donuts din Statele Unite este comercial echitabila. De asemenea, toate restaurantele McDonald's din New England vand produse certificate, iar, in 2006, Starbucks a achizitionat cu 50% mai multa cafea comercial echitabila decat in 2005.
Desi reprezinta numai un mic procent din cometul international, acest segment este in crestere. Numai 3,3% din cafeaua vanduta in Statele Unite pe anul 2006 era certificata drept comert echitabil, dar procentul era de opt ori mai mare decat in 2001, conform TransFair USA.
Cu toate ca Sam's Club, subsidiara Wall-Mart, importa deja sapte produse certificate, inclusiv cafea, este pentru prima oara cand pe etichetele produselor va aparea recomandarea unui distribuitor. Paul Rice de la TransFair numeste demersul Sam's Club "o declaratie de angajament fata de comertul echitabil. Impactul asupra vietilor fermierilor si asupra volumului consumat este dramatic", a mai adaugat Paul Rice.
Michael Ellgass, directorul de branding de la Sam's House afirma ca reducerea numarului de intermediari a facut posibila achzitionarea de produse comercial echitabile. Cafeaua trece de obicei printr-un lant de intermediari, de la fermieri la cei care prajesc boabele, cei care le impacheteaza, comercianti en-gros, expeditori si magazii, pana a ajunge la desfacere. Sam's Club au declarat ca vor cumpara cafea direct de la Cafe Bom Dia, brazilienii care prelucreaza prin prajire boabele venite de pe plantatii.
"Reducem un numar de pasi ai procesului lucrand direct cu fermierii si prelucratorii", a mai adaugat Michael Ellgass.
Criticii sistemului de comert echitabil argumenteaza ca lucrul cu mii de mici fermieri face imposibila respectarea stricta a regulilor de productie si prelucrare. Alti detractori ai acestui tip de comert aduc drept argumente faptul ca fermierii brazilieni sunt favorizati de marile companii, in vreme ce agricultorii din Columbia, Ethiopia sau Guatemala, desi produc bunuri de aceeasi calitate, sunt platiti mai putin. Geoff Watts, vicepresedinte al departamentului de cafea al importatorului Chicago's Intelligentsia Coffee and Tea mai adauga faptul ca parteneriatul dintre retaileri si micii producatori din Brazilia este o reteta a succesului.
Producatorii brazilieni sunt platiti cu cel putin 2,6 $ (1,83 euro) pentru un kilogram de cafea, spre deosebire de pretul pietei, care nu depaseste 2,10 $ (1,5 euro) pe kilogram, conform lui Sydney Marques de Paiva, presedinte la Cafe Bom Dia (nicio legatura cu fermierul Rafael de Paiva).
Majoritatea cultivatorilor de cafea sunt organizati in cooperative care investesc in proiecte comunitare, cum ar fi construirea de scoli sau surse de apa potabila. Rafael de Paiva produce pe mosia lui de 10 hectare in medie 200 de saci de cate 60 de kilograme pentru cooperatie, 70% din ei fiind vanduti catre Cafe Bom Dia. Reprezentantii Cafe Bom Dia au declarat ca ar fi dispusi sa cumpere cantitati mai mari daca ar exista mai multi producatori de cafea comercial echitabila.
Rafael de Paiva a castigat in jur de 258 de reali (100 de euro)/ sac de cafea comercial echitabila si 230 de reali (89 de euro) pentru fiecare sac de cafea obisnuita. In total pe recolta, fermierul a avut un profit de 3.920 de reali (1.500 de euro), o suma imensa pentru agricultorii din muntii Minas.
"Este grozav. Acum pot numi membri cooperativei drept familia mea", a declarat fermierul cu un ranjet larg pe fata. Conceicao Peres da Costa, unul dintre reprezentantii cooperativei, concluzioneaza: "Toata lumea incearca sa castige cat de mult se poate. Toti incercam sa respectam cu strictete regulile, pentru a ne vinde marfa sub sigla comert echitabil."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
