Business Internaţional

Reacţia la primul raport al Comisiei Europene despre corupţia în UE: un oligarh bulgar i-a cerut şefului CE să confirme că nu despre el este vorba în raport

Christine Lagarde a transmis guvernului grec „Lista Lagarde“ în 2010, dar aceasta a devenit publică abia doi ani mai târziu. Autorităţile nu au lansat atunci nicio investigaţie. AFP/Mediafax Foto

Christine Lagarde a transmis guvernului grec „Lista Lagarde“ în 2010, dar aceasta a devenit publică abia doi ani mai târziu. Autorităţile nu au lansat atunci nicio investigaţie. AFP/Mediafax Foto

Autor: Daniela Stoican

27.02.2014, 20:35 1015

Primul raport al Comisiei Europene privind corupţia în UE a stârnit reacţii dintre cele mai diverse în statele vizate: în Bulgaria, un oligarh i-a cerut şefului CE să confirme că nu îi este menţionat numele în raport, în Grecia un parlamentar din opoziţie a reproşat Comisiei că nu dă numele celor pe care îi acuză, iar în Italia presa a identificat anumite legi croite după interesele lui Berlusconi, se arată într-o analiză a Euractiv.

În Bulgaria şi în România raportul nu a fost primit ca o mare noutate pentru că aceste ţări sunt  evaluate periodic prin rapoarte similare de la aderarea lor la UE.

Dar o reacţie notabilă a fost în Bulgaria, unde oligarhul Tzvetan Vassilev i-a scris preşedintelui Comisiei Europene Jose Manuel Barroso şi mai multor comisari cerându-le să confirme că raportul nu menţionează nici numele lui şi nici pe al altor persoane după ce un jurnalist a dedus că oligarhul ar fi cel menţionat în raport, făcând şi legătura dintre oligarh şi alte persoane. Purtătorul de cuvânt al comisarului european pentru afaceri interne Cecilia Malmstrom a confirmat că raportul nu dă nume, iar un alt oficial al Comisiei a spus că jurnaliştii sunt „liberi să interpreteze rapoartele Comisiei cum doresc“. În schimb, în Grecia un parlamentar din opoziţie a acuzat CE că ascunde numele oficialilor din guvern despre care în raport se scrie că sunt vinovaţi de corupţie.

Parlamentarul Zoi Konstantinopoulou face referire la aşa-numita „Listă Lagarde“, care cuprinde 2.000 de potenţiali evazionişti fiscali greci cu conturi nedeclarate la filiala din Geneva a băncii britanice HSBC. Fostul ministru de finanţe al Franţei Christine Lagarde a transmis guvernului grec lista în 2010, dar aceasta a devenit publică abia doi ani mai târziu. Autorităţile nu au lansat atunci nicio investigaţie. Parlamentarul grec îi identifică pe fostul ministru de finanţe Yiorgos Papakonstantinou şi pe actualul vicepreşedinte al guvernului Evangelos Venizelos ca fiind persoanele menţionate în raport.

În capitolul despre Italia, raportul spune că ţara ar trebui „să se abţină să aprobe legi «ad perso­nam»“, create special pentru a avantaja o persoană sau alta. Presa l-a identificat pe fostul premier Silvio Berlusconi ca fiind beneficiarul legislaţiei respective.

Principalele ziare din Spania au tras concluzia că ţara iberică, zguduită de scandaluri de corupţie la nivelul premierului şi al casei regale, este una dintre cele mai corupte din UE, deşi raportul Comisiei Europene nu cuprinde vreun clasament pe ţări.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 28.02.2014

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Comandă anuarul ZF TOP 100 companii antreprenoriale
AFACERI DE LA ZERO