Reputaţia Goldman Sachs, una dintre cele mai influente şi totodată blamate bănci americane, a suferit o nouă lovitură după ce unul dintre directori a demisionat acuzându-şi fostul angajator ca fiind "falimentar din punct de vedere moral" şi o companie care-şi consideră clienţii ca fiind simpli "papiţoi". Acuzaţiile au avut un impact imediat asupra băncii, Goldman Sachs pierzând 2,2 miliarde de dolari din capitalizarea de piaţă în doar o singură zi.
Directorul în cauză, Greg Smith, creionează imaginea unei bănci care manipulează, ridiculizează şi-şi jecmăneşte clienţii, scrie publicaţia britanică The Telegraph. El susţine că "identitatea şi cultura" băncii au devenit "mai toxice şi mai distructive" ca niciodată. Directorii Goldman Sachs ar trece clienţii, pe care-i consideră a fi doar "papiţoi", în plan secund.
"Mi se face rău când văd cum oameni fără suflet discută despre cum să ia şi pielea de pe clienţi. În ultimiele 12 luni am văzut cel puţin cinci directori executivi referindu-se la proprii clienţi cu termenul de «papiţoi», uneori în email-urile interne", scrie Smith în scrisoarea de demisie, publicată în The New York Times.
După apariţia scrisorii, acţiunile Goldman au scăzut cu 3,4%, miercuri, la bursa din New York.
Greg Smith nu este prima persoană care spune despre Goldman Sachs că este obsedată de profit. Trebuie luat în considerare însă că în cei 12 ani în care a fost angajat al băncii pe care "toată lumea iubeşte
s-o urască", directorul a primit milioane de dolari în bonusuri. Aventura lui cu "marea caracatiţă vampir care şi-a înfăşurat tentaculele în jurul lumii" - aşa cum este descrisă de revista Rolling Stone - l-a adus în poziţia de invidiat de a fi suficient de bogat pentru a nu-i păsa de efectele afirmaţiilor sale, notează The Telegraph.
Încăierarea lui Smith cu Goldman Sachs amplifică însă cea mai mare problemă a băncii, reputaţia tot mai proastă. O serie de dezvăluiri au făcut ca banca să fie percepută ca un organism foarte egoist. În 2007, în urma unui scandal a fost lansată o anchetă pentru a se stabili dacă banca a vândut clienţilor instrumente financiare bazate pe ipoteci ştiind că acestea sunt nocive. Anul trecut, instituţia a acceptat să plătească 550 milioane de dolari autorităţilor americane pentru a scăpa de investigaţie.
În urmă cu doi ani, reputaţia băncii a fost zdruncinată de un bancher londonez, Fabrice Tourre, care a acuzat instituţia că a creat produse "Frankenstein" care nu ţin câtuşi de puţin de interesele clienţilor.
În prezent, Goldman este parte într-un proces, în SUA, din cauza unui conflict aparent de interese într-o afacere în care compania energetică El Paso, consiliată de Goldman, a fost achiziţionată cu 21,1 miliarde de dolari de un grup la care banca deţinea o participaţie de patru miliarde de dolari.
Smith atrage atenţia că niciunul dintre incidente nu a învăţat banca ce este modestia sau integritatea. El aminteşte că drumul cel mai scurt spre promovare implică puterea de a convinge clienţii să investească în acţiuni sau alte produse de care banca încearcă să scape deoarece nu au prea mult potenţial de a aduce profit. Goldman vede strategia de a urmări cel mai mare profit ca pe "o vânătoare de elefanţi".
"Nu trebuie să fii inginer spaţial că novicele care aude tot timpul «papiţoi, scoate-le şi ochii şi banii, bani, bani» nu devine tocmai cetăţeanul model", comentează Smith în scrisoare.
Ce-ar putea ascunde "trădătorul" Smith
Smith s-a descris ca fiind un director executiv şi şeful afacerilor cu produse derivate din Europa, Orientul Mijlociu şi Africa. Surse bancare londoneze au sugerat că demisia bancherului vine din frustrare că după 12 ani la companie nu a ajuns decât vicepreşedinte.
Când el a s-a angajat la Goldman, banca făcea tranziţia de la modelul de parteneriat la cel de companie tranzacţionată la bursă, unde va rezista doar dacă-şi face acţiunile apetisante. Demisia şi criticile lui Smith ar putea indica o nostalgie atât de mare pentru modelul de parteneriat pe care n-a apucat să-l guste din plin încât să nu-i producă remuşcări când loveşte echipa care l-a ajutat să câştige milioane de dolari, scrie Thomson Reuters.
Smith ar putea urmări angajarea la o bancă rivală, însă duritatea cu care a atacat Goldman ar putea descuraja orice angajator. Pe de altă parte, el s-ar putea alătura unui coleg al său în echipa autorităţii americane de reglementare a pieţelor financiare, Commodity Futures Trading Commission, caz în care acuzaţiile lui vor căpăta o greutate mai mare. Cert este că Smith a devenit acum celebru, media indicând că mai multe edituri sunt interesate să obţină de la el un acord de publicare.
Adevăraţii "papiţoi" în povestea lui Smith sunt, însă membrii boardului Goldman, care nu au reuşit niciodată să păstreze controlul modului în care banca acţionează, concluzionează Reuters.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
