Guvernul american este pregatit sa furnizeze sub forma de imprumuturi 7.400 mld. dolari (5.800 mld. euro) din banii contribuabililor, sau jumatate din valoarea bunurilor produse in tara in cursul anului precedent, pentru a revitaliza sistemul financiar, scrie Bloomberg.
Angajamentul financiar fara precedent include si fondurile in valoare de 2.800 mld. dolari, deja utilizate de institutiile financiare in ceea ce reprezinta cel mai semnificativ ajutor economic de urgenta ulterior celui din anii '30, asa-numitul New Deal.
In momentul in care Congresul a aprobat planul de bail-out in valoare de 700 mld. dolari, pe 3 octombrie, presedintele bancii centrale americane (Fed) Ben Bernanke si secretarul Trezoreriei Henry Paulson au admis ca transparenta este absolut necesara. In prezent, pe masura ce strategii angajeaza din ce in ce mai multi bani in pachetele de restabilizare economica, fara a divulga efectele colaterale ale acestor demersuri, unii membri ai Congresului sugereaza ca Fed trebuie tinuta in frau.
"Fie ca este vorba de imprumuturi sau cheltuieli, avem de-a face cu dolari obtinuti din diverse taxe care sunt aruncati pe fereastra si vom sfarsi prin a strange presiuni colaterale despre care nu stim foarte multe", a spus congresmanul Scott Garett.
William Poole, fost presedinte al sucursalei Fed din St. Louis, a afirmat ca riscurile cele mai pronuntate vin din partea companiilor percepute ca fiind "mult prea mari pentru a suferi un esec".
Guvernul a furnizat 29 mld. dolari (23 mld. euro) pentru a facilita in martie preluarea bancii Bear Stearns de catre JPMorgan si 122,8 mld. dolari (97,5 mld. euro) pentru a salva de la faliment American International Group, candva cea mai mare institutie de asigurari din lume.
"Fara indoiala exista un risc in ceea ce priveste creditarea", a completat Poole.
Cea mai grava criza financiara din ultimele decenii a "sters" 23.000 mld. dolari sau 38% din valoarea companiilor la nivel mondial si a doborat trei dintre marile firme de pe Wall Street.
Indicele Dow Jones s-a diminuat cu 38% de la inceputul anului 2008 si cu 43% comparativ cu nivelul maxim inregistrat pe 9 octombrie 2007. Indicele Standard & Poor's 500 s-a redus cu 45%, iar indicele Nikkei 225 a scazut cu 46% de la debutul anului curent. Compania Goldman Sachs si-a devalorizat actiunile cu 78%, pana la 53,31 dolari/titlu, fata de recordul maxim de 247,92 dolari/titlu inregistrat pe 31 octombrie 2007.
Banii angajati in diversele pachete de salvare a sistemului financiar echivaleaza cu o suma de 24.000 de dolari (19.000 de euro) pe cap de locuitor, de noua ori mai mult decat au cheltuit SUA in razboaiele din Irak si Afganistan, potrivit cifrelor eliberate de Biroul Bugetar Congresional.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
