Ca urmare a ultimelor dovezi cu privire la implicarea fostilor angajati ai grupului in activitatile ilegale, actuala conducere a conglomeratului german ia in considerare actionarea in judecata a fostilor oficiali ai companiei, scrie Der Spiegel.
Aceasta este ultima miscare in cadrul unui scandal, considerat cel mai mare din istoria mediului de afaceri german si care a fost declansat in 2006. Informatia potrivit careia fostii executivi ai companiei, printre care si fostul presedinte Heinrich von Pierer, ar putea fi actionati in judecata a aparut la inceputul acestei luni in cotidianul german Suddeutsche Zeitung.
"Ne concentram atentia asupra zonelor in care putem pretinde ca acest scandal a provocat pagube insemnate companiei", a declarat Peter Solmssen, membru al comisiei responsabile cu rezolvarea conflictelor juridice, intrebat fiind daca Siemens ia in calcul actionarea in instanta a fostilor manageri.
El nu a dorit totusi sa faca o declaratie in ceea ce-l priveste pe fostul presedinte Heinrich von Pierer, mentionand doar ca o eventuala actiune legala nu ar face altceva decat sa "protejeze interesele Siemens indiferent de indivizii vizati".
Consiliul de conducere al Siemens s-ar putea intruni in curand pentru a hotari sau nu declansarea unui proces, in conditiile in care presa germana a relatat recent ca fostul presedinte al companiei ar fi avut informatii despre scandalul de coruptie cu mult inainte de a recunoaste oficial. Pierer si ceilalti oficiali ai companiei au sutinut mult timp ca nu stiau nimic despre sistemul de deturnare de fonduri si dare de mita existent in cadrul grupului.
O serie de documente publicate recent indica faptul ca Albrecht Schafer, fostul director al departamentului de control al Siemens, i-a alertat pe executivii companiei cu privire la deturnarile de fonduri inca din 2004. Alerta a fost generata de un memoriu intern inaintat lui Schafer de catre un angajat al grupului si care indica faptul ca un tribunal din Milano emisese o hotarare prin intermediul careia companiei germane ii era interzisa participarea in cadrul unor licitatii publice, ca urmare a unor tentative de a oferi mita.
Mai mult, Schafer marturisise in fata procurorilor din M?nchen ca oficialii companiei fusesera informati despre decizia judecatorilor din Milano inca de la sfarsitul lui 2003.
Noile detalii vin sa completeze o serie de lacune care dominau pana acum imensul scandal de coruptie de la Siemens. Scandalul de coruptie a fost cu atat mai spectaculos cu cat pozitia ocupata de Siemens este unica in istoria corporatiilor germane.
Compania a fost prima care a furnizat energie electrica in Germania si cea care a pregatit terenul pentru ca statul vest-european sa devina o putere economica globala. Aceasta a sustinut armata germana in timpul a doua razboaie mondiale si mai apoi a aprovizionat tara cu energie in perioada "miracolului economic" postbelic.
Scandalul de la Siemens se centrase pana acum asupra unor fonduri de 1,3 mld. euro care au facut obiectul unor plati dubioase - in mare parte plati ilegale pentru asigurarea unor contracte. Se presupune ca sumele platite ilegal, in intreaga lume, de catre companie erau de 5%-10% din valoarea contractelor incheiate, iar in unele cazuri chiar de 30%. Germania a ramas in urma in ceea ce priveste inovatiile tehnologice, iar multi dintre executivii companiei considerau ca mita era singurul mijloc de a obtine contracte importante in afara tarii.
In anii '90, in Nigeria fostul dictator Sani Abacha a creat o "regula de fier" pentru mediul de afaceri, ceea ce presupunea ca firmele care doreau contracte in aceasta tara nu doar ca trebuiau sa ofere mita, ci si sa ofere un discount de 50% din valoarea proiectului. In acel moment, companiile germane nu intampinau insa nici un obstacol legal in a oferi mita in exterior.
In 1999 insa, guvernul german a interzis aceasta practica, ceea ce nu i-a impiedicat pe nigerieni sau libanezi sa vina in mod regulat la sediul Siemens din M?nchen si sa ceara "bani de buzunar" in timpul vacantelor lor prin Europa.
Scandalul de la Siemens a atras o investigatie separata din partea SEC, organismul de reglementare a pietei de capital din SUA, in urma careia compania din M?nchen s-ar putea alege cu o amenda consistenta. Siemens a fost listata pe bursa din New York in 2001. Fiind acuzata de coruptie si falsificarea balantelor contabile, compania germana ar plati autoritatilor americane pana la 2 mld. dolari.
Heinz Hawreliuk, unul dintre membrii consiliului de conducere al Siemens si reprezentant al sindicatului IG Metall, spune ca discutiile privind actionarea in judecata a fostilor manageri ai companiei ar putea fi reluate la intalnirea de luna aceasta a executivilor grupului. El a adaugat ca pana acum "comitetul de audit al consiliului de conducere a cerut in mod repetat o asemenea actiune".
Initial, investigatia s-a centrat asupra acuzatiilor de coruptie din interiorul diviziei de telecomunicatii a grupului, dar potrivit unor date recente procurorii s-au indreptat si asupra operatiunilor diviziei de electricitate.
De asemena, Uriel Sharef, membru al consiliului de conducere, a fost prezentat drept responsabil pentru platile ilegale efectuate de companie pe piata sud-americana. Totusi, procurorii au refuzat sa comenteze implicarea lui Sharef in aceasta afacere, iar avocatul acestuia a declarat ca impotriva clientului sau nu a fost formulata nici o acuzatie.
In ianuarie, compania a recunoscut ca o serie de plati dubioase au fost efectuate pe mai multe segmente de activitate, ci nu doar in cadrul diviziei de telecomunicatii. In acel moment, directorul financiar al companiei, Joe Kaeser, estima ca valoarea totala a sumelor folosite in acest scop de catre divizia de electricitate se ridica la 80 mil. euro, pentru intreaga perioada cuprinsa intre 1999 si 2006. Ultimele detalii releva, de asemenea, o colaborare stransa intre Siemens si serviciile secrete germane (BND). In conditiile in care compania producea aproape orice tip de echipamente apartinand tehnologiei de varf, aceasta a reprezentat unul dintre principalii furnizori de echipamente ai BND.
Relatia aceasta pare sa fi fost extrem de importanta pentru BND, in conditiile in care agentia incerca sa intre in posesia codurilor pentru interceptarea convorbirilor telefonice efectuate prin intermediul sistemelor livrate de Siemens in tari precum Rusia, Egipt sau Oman.
Compania a livrat de asemenea, sisteme de comunicatii in tari - cum ar fi Iranul - unde satelitii de spionaj ai Statelor Unite nu aveau acces. Iar BND a incurajat Siemens sa-si mentina prezenta puternica pe aceste piete, avantajul aparent al unei asemenea situatii fiind evident.
Relatiile de acest gen au fost, se pare, cele care au dat Siemens puterea de a se dezvolta rapid si de a deveni un adevarat jucator la nivel global. Astfel, compania a ajuns sa aiba peste 1.700 de filiale in peste 190 de state ale lumii.
La inceputul acestei luni insa au fost introduse in ecuatie intrebari referitoare la rolul jucat de Pierer in cadrul operatiunilor care implicau plati ilegale. Abolfath Mahvi, odata unul dintre apropiatii Sahului Iranului, sustine ca Siemens si-a dat acordul sa-i acorde plati ilegale in valoare de 266 mil. marci germane in perioada 1970-1990, in schimbul asigurarii unui contract care presupunea construirea a doua centrale nucleare in orasul iranian Bushehr.
Omul de afaceri iranian, care in acest moment traieste la Geneva, i-a transmis in urma cu un an o scrisoare fostului sef al Siemens in care il acuza ca ar fi instrumentat personal platile ilegale pentru obtinerea proiectului Bushehr. Mai mult, acesta spune ca Pierer ar fi venit el insusi la Geneva sa-i inmaneze cecurile, in 1982. Dar, in conditiile in care operatiunile s-au petrecut inainte ca statul german sa interzica oferirea astfel de operatiuni, este foarte putin probabil ca Pierer sa faca obiectul vreunei anchete.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
