Business Internaţional

Scandalul Mannesmann: o rana deschisa pentru mediul de afaceri german

24.10.2006, 16:55 26

Verdictul rejudecarii celor sase directori de la Deutsche Bank, care au fost initial achitati, ar putea insemna pentru actualul CEO al bancii obligativitatea demisiei.
Camera 111 din cadrul curtii penale a judecatoriei din D?sseldorf, obisnuita sa gazduiasca procese ale hotilor de masini sau ai hotilor din magazine, se pregateste pentru rejudecarea cazului Mannesmann, titreaza Financial Times.
Dupa mai mult de doi ani de la achitarea celor sase directori implicati in scandalul bonusurilor ilicite procesul se va rejudeca. O mare parte a opiniei publice din Germania vede in cel mai important proces corporatist de pana acum disputa dintre modelul social de economie de piata, promovat la nivel local, si brutalitatea capitalismului de factura anglo-saxona.
Pentru Josef Ackermann insa, figura cea mai proeminenta dintre cei sase acuzati, lupta se duce pentru viitorul Deutsche Bank si pentru pozitia sa actuala de director executiv.
El a declarat ca daca va fi gasit, in mod irevocabil, vinovat de acuzatiile aduse, isi va prezenta demisia, lovitura de imagine adusa bancii de cel care in patru ani in fruntea ei a condus-o spre rezultate foarte bune, lasand semne adanci.
Strategia lui Ackermann la conducerea bancii germane a fost de a lichida operatiunile mai putin profitabile sau in pierdere si de a dezvolta una dintre cele mai de succes francize bancare de investitii de pe toata piata de profil.
Directorul executiv de la Deutsche a precizat insa ca nu isi va da demisia imediat dupa prezentarea verdictului, ci va ataca decizia tribunalului german la curtea de apel. Verdictul final al acestei rejudecari este de asteptat sa fie dat in martie anul viitor.
Clemens Borsig insa, presedintele bancii, a pus deja bazele unui plan de succesiune la varf. Analistii sunt de parere insa ca cea mai mare problema a schimbarilor in cadrul Deutsche este faptul ca lista candidatilor interni, desi impozanta, sufera de anumite slabiciuni. Rainer Neske, de exemplu, directorul departamentului de retail bancar, poate fi considerat prea tanar pentru o asemenea functie, in timp ce numirea lui Anshu Jain sau Michael Cohrs, directorii diviziei de investitii cu sediul in Londra, ar duce la scaderea importantei grupului de germani in conducerea Deutsche Bank.
In acelasi timp insa, analistii considera ca oponentii lui Ackermann ar putea capitaliza scaderea de imagine a actualului director executiv, dand nastere unei lupte si mai acerbe pentru aceasta functie. Pe durata primului proces, unele surse apropiate bancii au confirmat ca pierderea de imagine suferita de Ackermann a dus la o usoara pierdere a influentei in cadrul bancii, mentionand ca au avut loc si cateva incercari de a-l inlatura de la carma Deutsche.
Ulrich Cartellieri, fost executiv al bancii, s-a folosit de scaderea credibilitatii lui Ackermann pentru a orienta operatiunile mai mult spre piata domestica, in timp ce Rolf Breuer, fostul presedinte al Deutsche, a prejudiciat si mai mult imaginea directorului executiv, declarand in mod public ca este in cautarea unui succesor pentru acesta.
Dupa terminarea procesului insa, Ackermann a reusit sa-si consolideze pozitia, prin plecarea lui Breuer de la Deutsche si numirea in locul lui Borsig a unui apropiat.
Directorul executiv impreuna cu oficialii bancii germane continua sa respinga cu vehementa acuzatiile. Durata procesului insa va determina, dupa parerea specialistilor, si scaderea randamentului lui Ackermann in fruntea operatiunilor bancii.
Diferenta implicatiilor acestui proces fata de primul in cazul randamentului directorului executiv este ca intre timp a renuntat la functiile detinute in cadrul Linde si Lufthansa, dispunand acum de mai mult timp liber.
Scandalul provocat de acordarea unor bonusuri deosebit de mari celor sase directori ai bancii a fost amplificat si de politica de reducere a cheltuielilor Deutsche prin renuntarea la o parte din angajati, dar si de rata somajului de la acea vreme, care se indrepta spre un record negativ. Scandalul a atras atentia opiniei publice prin opulenta bonusurilor acordate intr-o perioada in care economia locala dadea primele semne de revenire dupa crahul afacerilor dotcom.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Comandă anuarul ZF TOP 100 companii antreprenoriale
AFACERI DE LA ZERO