Banca cu sediul în Londra a purtat în ultimul an discuţii cuFondul Monetar Internaţional, Banca Centrală Europeană,autorităţile şi băncile cu privire la modalităţi de diminuare adependenţei regiunii de finanţare în monedă străină, tendinţă ce aadus unele ţări în pragul default-ului în timpul crizeifinanciare.
Dezvoltarea creditării în monedă locală ar asigura o "creştereviguroasă şi mai puţin volatilă" prin mobilizarea economisiriiinterne şi limitarea nevoii de infuzii de capital, se arată într-unraport al BERD. Banca a evidenţiat trei căi prin care dependenţa decredite în valută ar putea fi redusă, în funcţie de cauzeleproblemei.
"Problema este foarte greu de soluţionat în criză pentru căfinanţarea în valută ar putea fi singura la care ai acces", adeclarat Erik Berglof, economist-şef al BERD, citat de Bloomberg."Susţinem însă că acum este momentul pentru a acţiona."
Pieţele financiare subdezvoltate, ratele scăzute aleeconomisirii şi ratele locale ridicate ale dobânzii au contribuitla o creştere puternică a volumului de credite în valută.
Efectele negative au ieşit la iveală în momentul declanşăriicrizei creditelor la nivel mondial, băncilor est-europene şibăncilor-mamă ale acestora din Austria, Italia, Germania şi Suediafiindu-le greu să refinanţeze creditele ipotecare, auto şi deconsum.
În America Latină aceeaşi problemă a fost rezolvată încinci ani
"America Latină a avut această problemă în anii '90 şi seconsidera atunci că va dura mai multe decenii sau chiar o sută deani pentru îndreptarea situaţiei", a declarat Jeromin Zettelmeyer,economist-şef adjunct al BERD. În America Latină, "unele ţări aureuşit să reducă dolarizarea în decurs de cinci ani. Sperăm că unamplu efort regiunea noastră poate face ceva în aceastădirecţie".
Ratele de creştere economică din regiune se află în urma celordin alte pieţe emergente din Asia şi America Latină. Strategiitrebuie de asemenea să impulsioneze creşterea bazată pe producţieşi să întărească instituţiile pentru a asigura ieşirea dinrecesiune, se mai arată în raportul BERD. "Două decenii detranziţie ne-au arătat importanţa instituţiilor de susţinere apieţei, însă minusurile reglementării şi supravegherii sectoruluifinanciar şi vulnerabilităţile exporturilor în faţa crizei ne-ausurprins", se arată în raport.
În ţările cu o inflaţie scăpată de sub control, printre careUcraina, Tadjikistan şi Kîrghîstan "măsurile agresive dedescurajare a utilizării monedelor străine nu sunt de dorit" pentrucă finanţarea în monedă locală se poate dovedi chiar mai riscantă,arată oficialii BERD.
Ţările din acest grup trebuie mai întâi să soluţioneze problemainflaţiei printr-o politică monetară credibilă şi finanţe publicestricte, incluzând introducerea de reguli fiscale, potrivit BERD.Ţările cu o evoluţie "rezonabilă" a inflaţiei, incluzând Ungaria,Rusia şi Polonia, ar trebui să-şi îmbunătăţească cadrul financiarcare ar susţine dezvoltarea pieţelor de capital în monedă locală,potrivit băncii.
Printre instrumente s-ar putea număra introducerea de activelegate de inflaţie, sporirea lichidităţii pieţelor monetare şi deobligaţiuni prin emisiuni publice şi prelungirea maturităţilor,arată oficialii Băncii Europene pentru Reconstrucţie şiDezvoltare.
"Cu excepţia doar a câtorva ţări", aceste pieţe se află încă "înstadii incipiente de dezvoltare". În timp ce majoritatea ţărilor auînăsprit reglementările pentru limitarea creditării în valută,numai Ungaria, Moldova şi Ucraina au impus o interdicţie asupraformelor de creditare în monedă străină, arată banca.
Ţările cu un regim valutar fix trebuie să adopte reglementăristricte, potrivit raportului. Letonia, Lituania şi Bulgaria facparte din acest grup. Regiunea a avut nevoie de susţinerefinanciară internaţională de peste 100 miliarde de dolari încondiţiile în care deprecierea monedelor locale a îngreunatrambursarea creditelor.
La sfârşitul anului trecut, creditele în valută reprezentau 91%din volumul total în Letonia, 87,1% în Estonia şi 71,8% înLituania, conform datelor Capital Economics. În Ungaria, România şiBulgaria, acestea reprezintă aproximativ două treimi.
Statul trebuie să joace un rol mai puternic îneconomie
După ce a ajutat blocul ţărilor foste-comuniste să realizezetranziţia către capitalism, BERD sugerează acum că este momentul carolul statului să fie întărit din nou, potrivit The New YorkTimes.
Banca arată că guvernele din Europa de Est şi fostele republicisovietice ar trebui să depună eforturi suplimentare pentru a clădiinstituţii puternice astfel încât pieţele şi procesul deprivatizare să funcţioneze mai bine.
"Vânzarea unor mari întreprinderi de stat sau companii deutilităţi către entităţi private nu va aduce în mod necesar oeficienţă sporită şi beneficii pentru consumatori în lipsa uneiinstituţii care să asigure punerea în aplicare a reglementărilor şio competiţie corectă", consideră oficialii băncii.
Poziţia actuală a instituţiei reprezintă o schimbare dramatică,aceasta punând accent pe reducerea rolului statului şi încurajareaproprietăţii private şi a forţelor de piaţă în momentul în care afost creată cu aproape 20 de ani în urmă.
Conform oficialilor băncii, pieţele nu pot funcţiona corect înlipsa unor instituţii publice eficiente şi bine administrate. Unechilibru este necesar pentru ca creşterea să fie susţinută, searată în raportul băncii.
Acelaşi lucru se aplică în cazul sectorului privat. Deşi acestas-a extins de-a lungul anilor, s-a creat o imagine înşelătoare deprogres în lipsa unor mecanisme instituţionale de prevenire a uneicreditări excesive şi imprudente.
Guvernele se dovedesc deficitare şi în ceea ce priveşteadministrarea fiscală, se mai arată în raport, adăugând că firmeledin Bosnia şi Herţegovina, Croaţia, Ungaria, Muntenegru şi Româniaindică acest aspect ca deosebit de îngrijorător.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
