Business Internaţional

Şeful BCE cere înfiinţarea unui minister de finanţe al zonei euro

Şeful BCE cere înfiinţarea unui minister de finanţe al zonei euro

Jean-Claude Trichet, preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE)

Autor: Bogdan Cojocaru

02.06.2011, 23:48 346

Preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE) Jean-Claude Trichetcere in­tervenţii mai dure în zona euro pentru rezolvareapro­blemelor fi­nanciare şi sugerează crearea unui minister alfinanţelor pentru uniunea monetară, într-un moment în care lideriieuropeni se grăbesc să ajute Grecia pentru a preveni acutizareacrizei de pe continent, scrie Wall Street Journal.

Trichet, al cărui mandat în fruntea BCE se apropie de final, apropus o serie de mo­di­ficări radicale pentru îmbunătăţireasta­tu­tului zonei euro ca bloc al unei monede co­mune, încondiţiile în care mai multe state membre se confruntă cu problemelegate de datorii. "Ar fi prea îndrăzneţ să ne închi­pu­im pentru ostructură economică cu o sin­gu­ră piaţă, o monedă unică şi osingură ban­că cen­trală un minister al finanţelor pentru în­treagauniune?", se întreabă oficialul BCE.

El a menţionat că în cazul în care o ţară salvată cu bani dinexterior nu face progrese cu programul de ajustare fiscală, arputea fi necesar un al doilea pas, care ar putea implica creştereagradului de influenţă pe care autorităţile din zona euro o au încrearea politicilor economice ale unui stat, dacă acestea"dera­iază" într-un mod distructiv.

Oficialul a sugerat că autorităţile zonei euro ar putea avea "dreptde veto asupra anumitor decizii refe­ritoare la politicileeconomice naţionale", iar acest drept ar putea fi exercitat înspecial în cazul problemelor le­gate de cheltuieli ma­jore şicompetitivitatea ţării respective.

Un minister de finanţe al zonei euro ar avea un buget federal deamploare, respon­sabilităţi decizionale şi de supraveghere şi, înplus, ar re­prezenta uniunea monetară în faţa instituţiilorfinanciare inter­naţionale.

Trichet este unul dintre arhi­tecţii tratatului de la Maastricht,prin care s-au pus bazele zonei euro. Sugestiile lui vin cu doarcâteva luni înainte de a se retrage de la şefia BCE şi într-unmoment în care liderii europeni se grăbesc să pună pe picioare unal doilea program de salvare pentru Grecia. Irlanda şi Portugaliaau fost, de asemenea, forţate să ceară ajutor financiar extern decreşterea costurilor de finanţare de pe pieţe, în condiţiile încare investitorii se tem că aceste state nu-şi vor putea reducedeficitele bugetare.

Rezolvarea problemelor Greciei a pus BCE în opoziţie cu majoritatealiderilor europeni, care par să accepte o restruc­turare, chiardacă uşoară, a datoriilor elene. Oficialii BCE au respins cuhotărâre varianta restructurării pentru că se tem că dacă Grecieiîi va fi permisă renegarea unei părţi din obligaţiile financiare,se va crea un precedent de care s-ar putea folosi şi alte state cuprobleme.

Oficialii BCE susţin, în schimb, că Atena trebuie să urmeze caleaausterităţii pe care s-a angajat când a acceptat anul trecutpachetul de finanţare de 110 miliarde de euro de la UE şiFMI.

În cazul unei restructurări, BCE ar avea de suferit alături deinvestitorii privaţi pentru că deţine obligaţiuni în valoare de 76de miliarde de euro emise de statele din zona euro confruntate cudificultăţi financiare.

Recent, vicepreşedintele BCE Vitor Constancio a declarat căinstituţia nu a in­di­cat niciodată că se împotriveşte oricăreifor­me de implicare a sectorului privat într-un nou pachet demăsuri pentru Grecia, dar că se opune ferm unei restructurăridirecte a datoriilor.

El a menţionat că intenţiile băncii au fost mereu de a evitadeclanşarea unui default tehnic, aşa cum încearcă şi lideriieuropeni cu cel de-al doilea pachet de ajutor pentru Grecia.
La baza crizei din zona euro stau o serie de deficite, fiscale, decapital bancar, de lichiditate sau de productivitate, scrie WallStreet Journal. Cel mai important deficit este însă cel al lipseide autoritate politică. Fără un curaj mai mare din partea lideriloreuropeni, următoarea criză nu va mai putea fi evitată, comenteazăun editorialist al cotidianului american.


Moody's: Probabilitate de 50% ca Grecia să intre în incapacitatede plată

Agenţia americană de rating Moody's a redus ratingul datoriilorelene de la "B1" la "Caa1", cu perspectivă negativă, ceea ce dăGreciei posibilitatea de 50% de a intra în incapacitate de plată,scrie Bloomberg.

"Principalele motive care stau la baza retrogradării ratinguluisunt creşterea riscului ca Grecia să nu reuşească să recapetecontrolul datoriilor fără restructurarea acestora şi creştereaprobabilităţii ca susţinătorii statului elen (FMI, BCE şi UE) săceară creditorilor privaţi să participe la restructurareadatoriilor ca o condiţie pentru acordarea de noi ajutoarefinanciare", se arată în raportul Moody's.

Aceste riscuri implică şanse cel puţin egale de default,menţionează agenţia, care adaugă că, într-un interval de cinci ani,50% din statele, companiile nefinanciare şi instituţiile financiarecu ratingul Caa1 au intrat în incapacitate de plată. Grecia areacţionat la retrogradarea ratingului spunând că decizia nu ia încalcul angajamentele guvernului de a atinge ţintele fiscale pentruanul acesta şi accelerarea programului de privatizări.


Europa se confruntă cu o criză a datoriilor, nu cu una amonedei euro

Cancelarul german Angela Merkel a declarat că Europa nu seconfruntă cu o criză a monedei euro, ci cu una a datoriilor, iarUniunea Europeană rămâne hotărâtă să protejeze moneda comună,potrivit Bloomberg. "Nu avem o problemă a euro în Europa. Avem maimult un fel de problemă a datoriilor. Pieţele financiare pun subsemnul îndoielii dacă anumite state din UE îşi pot ţine sub controldatoriile pe termen lung", a afirmat oficialul german.

Merkel a adăugat că Germania este hotărâtă să apere euro, iarperspectivele de creştere ale celei mai mari economii europene suntfoarte bune. Comentariile cancelarului vin în condiţiile în carelideri europeni discută un al doilea pachet de salvare pentruGrecia pentru a ajuta acest stat să evite intrarea în incapacitatede plată şi accentuarea crizei din regiune.

"Uniunea economică şi monetară trebuie să fie o comunitate careîmpărtăşeşte responsabilitatea. Este în interesul nostru comun săacoperim slăbiciunile structurale ale fiecărui stat", a spusMerkel. Oficialul a subliniat că euro s-a apreciat cu mai mult de17% în raport cu dolarul în ultimele 12 luni, ceea ce afecteazăexportatorii europeni.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Comandă anuarul ZF TOP 100 companii antreprenoriale
AFACERI DE LA ZERO