Mai mult de 200 de senatori francezi au vizitat marile companii franceze pentru a afla mai multe despre economia tarii si pentru a vota astfel legile in cunostinta de cauza.
Senatorul Paul Girod a spus ca nu se gandea ca fabricarea unei anvelope este un lucru atat de complicat.
Legislatorul francez de 76 de ani a vizitat fabrica Michelin din Clermont-Ferrand luna aceasta, pentru a afla mai multe despre lumea afacerilor. A facut un tur al fabricii, s-a intalnit cu cercetatorii si cu oamenii de la marketing si a condus vehiculele pe piste de proba, scrie International Herald Tribune.
"Nu mi-am imaginat niciodata cat de multa analiza pe termen lung se face aici", a spus Girod. "Nu se gandesc doar la urmatoarea anvelopa. Ei cauta sa descopere noi concepte care sa ajute la diminuarea consumului de energie si a problemelor de mediu."
Senatorii francezi coboara din sanctuarul parizian de secol XVII din Palatul Luxemburg catre fabrici si birouri in cautarea a ceea ce ministrul finantelor, Thierry Breton, el insusi fost director executiv al France Telecom si Thomson, numeste "educatie economica".
Scopul programului este sa ajute senatorii sa ia decizii mai intelepte pe masura ce Franta se straduieste sa sustina cresterea economica.
Intelegerea pietei globale poate fi decisiva cand legislatorii voteaza acte care afecteaza afacerile, a spus senatorul Joelle Garriaud-Maylam, care a vizitat TF1, cel mai mare post de televiziune francez.
Spre exemplu, senatul va dezbate luna aceasta legislatia care va permite Gaz de France, compania care obisnuia sa detina monopolul in tara, sa fuzioneze cu compania privata franceza Suez. Oponentii din camera inferioara a Parlamentului au introdus luna trecuta 137.449 de amendamente incercand sa respinga propunerea, de care Breton spune ca era nevoie pentru ca Gaz de France sa concureze la nivel international.
"De prea multe ori ne taiem singuri creanga", a spus Jean-Michel Counillon, secretar general al TF1. "Cream legi doar pentru motive pur politice."
Doar 30 din cei 331 de senatori au experienta in industria privata, reflectand astfel o desconsiderare a afacerilor la nivel national.
Intr-un sondaj realizat anul trecut de Universitatea din Maryland, doar 36% din francezii intervievati au raspuns cu "da" la intrebarea: "Este sistemul liberei initiative si al economiei libere de piata cel mai bun sistem pe care sa se bazeze viitorul lumii?". Franta a fost singura tara unde majoritatea nu a raspuns afirmativ.
"Francezii tind sa aiba o parere mai buna decat in realitate despre cum sunt comertul sau finantele", a spus Philippe Marini, director adjunct al Comitetului pentru buget al Senatului. "Si lucrurile au fost asa inca dinainte de revolutie."
Senatorii nu sunt singurii care primesc educatie in afaceri. Luna trecuta, Breton a numit un consiliu de 15 membri format din economisti, profesori si jurnalisti, pentru a imbunatati cunostintele economice ale tarii.
Institutul L'Entreprise, un institut de cercetare finantat de corporatii, a trimis 120 de profesori de liceu pentru a acumula cunostinte lucrand in cadrul marilor companii.
"Orele de economie in scoli au tendinta sa fie foarte teoretice si macroeconomice iar atunci cand se vorbeste despre companii adesea se utilizeaza termeni negativi si termeni invechiti", spune Ariane Selinger, purtatoarea de cuvant a institutului. "Imaginile sunt cele ale unei fabrici de secol XIX unde se munceste foarte mult."
Institutul a incercat pentru cativa ani sa stabileasca vizite in companii pentru 577 de membri ai Adunarii Generale, care detine mai multa putere decat Senatul, dar legislatorii nu au avut timp pentru aceasta, a declarat Selinger.
Mai mult de 200 de senatori au vizitat pana acum companiile. Alte corporatii participante sunt compania germana Siemens, producatorul de bunuri de lux LVMH Moet Henessy Louis Vuitton si echipa de fotbal Paris St. Germain.
Anul trecut senatorii au vizitat producatorul auto Renault, grupul de retail Auchan, Leclerc si Suez.
"Este bine sa te afli acolo", a spus senatorul Jean-Fran?ois Picheral, un doctor de 72 de ani care reprezinta zona Marseille si a vazut compania Siemens. "Te ajuta sa iti dai seama de schimbarile care au loc in lume".
La un mic dejun recent cu croissant-uri si cafea, Counillon i-a explicat lui Garriaud-Maylam cum legile media opresc expansiunea TF1 catre radio sau presa scrisa. Alte legi dau regizorilor de film drepturi de autor asupra serialelor de televiziune, chiar daca TF1 plateste pentru productia lor, spune Cuonillion.
"Francezii cred ca TF1 este un grup imens si foarte puternic, dar suntem doar niste pitici in comparatie cu rivalii nostri europeni", spune el. "Legile ne impiedica sa devenim un adevarat grup media diversificat."
TF1 a avut castiguri de 2,9 miliarde euro (36 miliarde dolari) in 2005, in comparatie cu Bertelsmann din Germania care a avut vanzari de 18 miliarde dolari. News Corp. a lui Rupert Murdoch, care detine statii in vecinatatea Italiei si a Marii Britanii, a avut castiguri de 25 miliarde dolari.
Din partea ei, Garriaud-Maylam, care ii reprezinta pe cei 2,5 de milioane de francezi care traiesc in strainatate, nu a ratat oportunitatea de a-si face planuri.
La o intalnire cu Takis Candilis, director de filme la TF1, Garriaud-Maylan a spus ca problemele intampinate de unii membri, divorturi peste ocean, mariaje fortate si arestari nedrepte, sunt demne de subiectul unui drame pe TF1.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
