Privita din exterior, Serbia este impunatoare, ostentativa. Daca patrunzi in interior, insa, imaginea se schimba in mod dramatic. Privita din acest unghi, Serbia nu este sub nici un aspect o mare putere la scara balcanica. Sarbii isi considera propria natiune drept o lucrare nedesavarsita inca, arata Financial Times.
Tarile vecine ale Serbiei, cat si mare parte a restului lumii, tind sa priveasca aceasta tara cu 8 milioane de locuitori, cea mai mare dintre fostele republici iugoslave, din perspectiva experientelor de agresiune militara din ultimul deceniu.
Sub regimul lui Slobodan Milosevici, fostul presedinte iugoslav, Serbia a devenit cunoscuta drept tirania din Balcani.
Asemeni bisericii Hram Svetog Save, una dintre cele mai mari biserici crestin-ortodoxe, a carei constructie a fost inceputa in 1935, dar nu a fost terminata inca, Serbia este un loc in care timpul a stat.
Implicarea sa in razboaiel regionale din anii '90 a rezultat din imposibilitatea crearii unei Iugoslavii post-comuniste, democratice.
Odata inlaturata dominatia comunista, natiunilor li s-a permis din nou sa-si aminteasca propria istorie si sa-si urmareasca propriile interese nationale. Consecintele au fost dezastruoase.
In prezent, Serbia este mai libera decat oricand sa-si construiasca o identitate politica, sociala si economica cu adevarat independenta.
Republica progreseaza cu pasi marunti. In acest an, legislatorii au votat pentru reinstituirea drapelului de dinainte de regimul comunist, un element ce confera oamenilor un important sentiment de identitate.
Printului Karadjordjevici, ce fusese exilat in Marea Britanie, i s-a permis sa se stabileasca din nou cu familia in Palatul Regal din Belgrad. Prim ministrul Vojislav Kustunica se bucura de sprijinul unui partid monarhist in cadrul coalitiei aflate la guvernare. Biserica ortodoxa, o institutie extrem de influenta, a cerut recent reinstituirea monarhiei constitutionale.
Aceste elemente scot in evidenta incapacitatea comunistilor de ieri si a democratilor de astazi de a-si atrage increderea populatiei prin propunerea unui plan coerent in domeniul reformei sociale.
Tensiunile dintre democrati devin insa din ce in ce mai pronuntate. Bucurandu-se numai de un sprijin minoritar in cadrul unui parlament in care ultra-nationalistii reprezinta cea mai mare forta unita, Kostunica va trebui sa faca fata multor provocari in 2005.
Acesta se poate lauda cu unele realizari de ordin economic. Economistii spun ca pe fondul impulsului dat sectorului de productie de catre cresterea investitiilor straine, a fost inregistrata o crestere de 8% anul acesta.
O alta realizare o reprezinta acordul de anulare a 62% din datoria Serbiei catre Clubul Londonez al creditorilor.
Pe de alta parte, ministrul sarb al afacerilor externe, Vuk Draskovici, spune ca Serbiei ar trebui sa-i vina foarte usor sa-si adapteze sistemele de guvernare la standardele UE. Totusi, Uniunea este reticenta in aceasta privinta din cauza reticentei Serbiei in ceea ce priveste cooperarea cu procurorii pe probleme legate de crimele de razboi.
Cat priveste reformele economice, sentimentul general al populatiei este unul de nemultumire. Sarbii sunt mai saraci decat erau inainte de ultimele razboaie si au nevoie de vize pentru a calatori aproape oriunde.
Lui Kostunica ii place sa spuna ca este "mai mult decat increzator" in viitorul Serbiei. Surse din interior spun insa ca puternicele presiuni exercitate asupra sa isi spun cuvantul.
Anul viitor, Kostunica va avea de rezolvat mai multe probleme extrem de delicate, cum ar fi cea a granitelor tarii.
Serbia spera la o crestere cu 8%
Economistii din Belgrad se lauda ca in Serbia sectorul afacerilor inregistreaza o crestere accelerata, neegalata de tarile central si est-europene. Valoarea PIB este estimata a creste cu 8% in acest an.
Totusi, economistii FMI sunt mai rezervati, estimand o crestere de 6% a PIB. Economia a inceput sa beneficieze de pe urma reformelor impuse de la instituirea noului regim. Mediul financiar s-a stabilizat, iar valoarea privatizarilor incheiate in 2003 depaseste 1 miliard de euro. Cea mai mare parte a acestei sume deriva din trei tranzactii: 605 milioane de euro din vanzarea pachetelor majoritare din cadrul fabricilor de tigari catre Philip Morris International si British-American Tobacco; 207 milioane de euro din vanzarea Beopetrol, al doilea mare retailer din domeniul produselor petroliere catre compania rusa Lukoil si 250 milioane de dolari din preluarea de catre US Steel a companiei falimentare Sartid.
Aceste investitii straine au impulsionat cresterea economica. Salariile au crescut semnificativ in acest an pentru prima data din anul 2000, iar rata somajului a inceput sa scada usor. Productia industriala este in crestere, iar rata de crestere pare ca va ramane la peste 6% in acest an.
"Indiferent de volatilitatea scenei politice, perspectivele sunt pozitive pe front economic," spune Jasna Matic, seful departamentului de promovare a investitiilor din cadrul guvernului.
Totusi, sub multe aspecte, performantele economice sunt inca slabe. Chiar si raportat la ritmul actual, Serbia va avea nevoie de doua decenii pentru a atinge din nou productia si puterea de cumparare a consumatorilor din anul 1989.
Strategii incearca din greu sa convinga electoratul ca situatia actuala este mai buna decat cea de acum patru ani. Acest lucru e dificil pentru ca preturile sunt mari in timp ce salariul mediu este cu mult sub mediile europene.
Hiperinflatia a trecut, dar preturile au atins niveluri pe care multi sarbi le considera prea ridicate. Magazinele, candva sub-aprovizionate, sunt pline de produse din import, dar preturile sunt mult prea mari pentru buzunarele consumatorilor, si de aici goana dupa credite.
Economie de tip socialist
Economia sarba e impartita in trei sectiuni: sectorul mai mic, orientat catre piata, ce genereaza cea mai mare parte a cresterii; sectorul mare, socialist, nereformat si sectorul ascuns al economiei subterane, estimat a genera 40% din valoarea PIB.
"Este o economie de tip socialist," spune Danica Popovici, economist in cadrul Universitatii din Belgrad, scotand in evidenta existenta amplului sector de stat protejat in fata fortelor pietei prin subventii masive.
Oficiali guvernamentali spun ca reformele in domeniul falimentului ce vor fi introduse in februarie vor deschide calea unor ample procese de restructurare. Printre tintele probabile se numara Zastava, fabrica de automobile al carui plan initial de refinantare a esuat, si RTB Bor, concernul din domeniul minier aflat in dificultate.
Sunt vizate de asemenea monopolurile de stat din domeniul telecomunicatiilor fixe si energiei.
Spre nemultumirea strategilor, cea mai mare parte a locurilor de munca nou-create sunt in cadrul economiei subterane. Incepand cu 1 ianuarie va fi introdusa taxa pe valoare adaugata, insa bancherii centrali avertizeaza ca aceasta va impinge preturile in sus. Inflatia, ce a scazut pana la o rata formata dintr-o singura cifra in 2003, a crescut peste 10%.
Aceasta, combinata cu scaderea dinarului in raport cu euro, va duce la o continuare a tendintei descrescatoare a puterii de cumparare.
Sectorul bancar e supus unor reforme radicale
Bancile europene ce lupta pentru castigarea unei pozitii pe piata Serbiei vor avea destul potential de crestere anul viitor, statul sarb avand in vedere o serie de privatizari.
Vojdovjanska banka, pozitionata pe locul patru din punct de vedere al activelor, este una din cele cinci banci ce urmeaza a fi vandute. Celelalte, mai mici, sunt Novosadska, Continental, Niska si Panonska.
Radovan Jelasic, guvernatorul bancii centrale, spune ca aceste privatizari vor contribui, alaturi de fuziuni si achizitii, la consolidarea sectorului bancar.
"Pana la sfarsitul anului 2005, piata bancara a Serbiei va fi reasezata pentru urmatorii cinci ani," spune acesta.
Sectorul bancar a profitat rapid de iesirea din izolare a Serbiei, in prezent bancile europene investind din ce in ce mai mult in sucursale locale.
Pe fondul instalarii unei conduceri conservatoare in cadrul bancii centrale, a stabilizarii dinarului, inchiderii unor banci neviabile si a emisiunilor de obligatiuni utilizate pentru rambursarea depozitelor valutare inghetate de vechiul regim, a fost creat climatul necesar de stabilitate.
Sectorul va continua sa fie reformat, fiind caracterizat de o competitie mai stransa si rate ale dobanzii mai scazute. Bancile straine vor gasi aici un mediu propice de dezvoltare.
Banca austriaca Raiffeisen a devenit luna trecuta cea mai mare banca din tara, cu o valoare a activelor de 802 milioane de euro, bancile rivale Delta si Komercjalna ajungand pe locul doi si trei.
Pe de alta parte, vanzarile din sectorul privat s-ar putea dovedi la fel de importante ca privatizarile.
Alpha Bank din Grecia a achizitionat saptamana trecuta a sapte mare banca a Serbiei, Jubanka.
Exista de asemenea un potential urias in ceea ce priveste cresterea volumului de depozite. Astfel, in perioada cuprinsa intre lunile ianuarie si octombrie, volumul depozitelor constituite de persoane individuale a crescut cu 30%.
Institutiile de reglementare sunt ingrijorate, insa, de cresterea mult prea rapida a creditelor in raport cu depozitele. Astfel, se anticipeaza o dublare a volumului creditelor in 2004. Jelasic cere bancilor sa constituie mai multe provizioane pentru credite, insa refuza sa impuna o limita asupra cresterii creditelor, asa cum au procedat bancherii centrali din Croatia anul trecut.
US Steel Serbia, un inceput optimist
Planul de redresare pus in aplicare de US Steel pentru US Steel Serbia demonstreaza ca viitorul industriei grele sarbe nu este in intregime unul sumbru.
US Steel Serbia, cunoscuta initial sub denumirea de Sartid, a fost salvata de la faliment de US Steel anul trecut intr-o tranzactie in valoare de 250 milioane de euro. Acest caz ilustreaza faptul ca investitiile masive sunt esentiale in redresarea acestui tip de industrii. Totusi, lasand deoparte beneficiile aduse de investitii, sectorul sarb al afacerilor are mare nevoie de schimbari de ordin cultural, arata Thomas Kelly, director general al US Steel Serbia. Aceasta implica o reformare a sistemului de plati, a relatiilor cu furnizorii, cat si cu proprii angajati.
Totusi, odata ce vor trece peste obstacolele de ordin cultural si peste birocratia existenta, investitorii straini pot obtine profit de pe aceasta piata, arata Kelly. "Procedeaza la fel cum ai proceda in orice alta tara in care vrei sa pui bazele unei companii. Vei avea rezultate". catalina.apostoiu@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
