Business Internaţional

Statele vecine şi-au pierdut apetitul pentru euro. România încă priveşte cu jind la moneda uniunii monetare

Foto Mediafax

Simeon Djankov, ministrul finanţelor al Bulgariei: „„Aderarea la uniunea monetară nu ar mai aduce vreun beneficiu, ci numai costuri“

Autor: Bogdan Cojocaru

05.09.2012, 00:03 450

Euro şi-a pierdut strălucirea printre vecinii României, Bulgaria îngheţând pe termen nelimitat planurile de adoptare a monedei ca răspuns la deteriorarea condi­ţiilor economice şi la agravarea crizei din zona euro, iar Polonia anunţând că nu va intra în uniunea monetară până când problemele de aici nu-şi găsesc rezolvare.

În Ungaria, ministrul economiei a atenţionat că ţara sa ar trebui să evite adoptarea euro timp de două decenii şi să-şi întărească economia după modelul propriu.

Premierul Boiko Borisov şi ministrul finanţelor Simeon Djankov au declarat că decizia de a suspenda planurile de aderare la zona euro, un vechi obiectiv pe termen lung al mai multor guvernări de la Sofia, este o consecinţă a deteriorării condiţiilor economice şi incertitudinilor legate de viitorul blocului monetar, alături de schimbarea "decisivă" a opiniei publice din ţară privind adoptarea euro la începutul celui de-al treilea an de austeritate, scrie The Wall Street Journal. Oficialii au subliniat că aderarea la uniunea monetară nu ar mai aduce vreun beneficiu, ci numai costuri.

"Direcţia s-a schimbat în strategia noastră, dar şi în rândul publicului. În prezent, nu văd niciun beneficiu al intrării în zona euro, ci numai costuri. Publicul este îndreptăţit să ştie cine ar avea de salvat pe cine după ce aderăm. Este prea riscant pentru noi şi, în plus, nu este sigur care sunt regulile şi cum vor sta lucrurile peste un an sau doi", a afirmat Djankov.

Borisov crede că temerile guvernului bulgar au fost accentuate de divergenţele tot mai profunde dintre liderii europeni. Unii dintre aceştia susţin eforturile Germaniei de a prioritiza disciplina fiscală în defavoarea creşterii econmice, iar alţii, în principal cei ai ţărilor compleşite de criză, doresc o politică mai expansionistă.

"Sunt sigur că vom asista la o adâncire a divergenţelor din Europa, deoarece multe guverne nu sunt pregătite să înghită deciziile dificile pe care trebuie să le ia. Parcă avem de-a face cu un copil răsfăţat care nu vrea să meargă la stomatolog să-şi trateze dinţii, deşi are nevoie de o operaţie. Este un moment critic pentru zona euro şi pentru UE", a afirmat premierul bulgar.

"Polonezii nu au niciun motiv să-şi schimbe moneda puternică"

În Polonia, ministrul de afaceri externe Radoslaw Sikorski a atenţionat că Polonia nu a renunţat la planurile de a adopta euro, dar le va urma după ce ţările din zona euro îşi rezolvă problemele.

"Ne-am angajat faţă de euro - de fapt sun­tem obligaţi contractual să facem aceasta - iar populaţia poloneză a sprijinit adop­tarea prin referendum. Ţara are o agricultură dez­voltată şi exportă me­tale negre. Se bucură de o creştere eco­nomică anuală de 4%, comparabilă cu cea a Germaniei. Polonezii nu au niciun motiv să-şi schimbe moneda puternică cu îndatoratul euro", a afirmat Sikorski într-un interviu acordat publicaţiei Frankfurter Allgemeine.

Fostele state foste comuniste, precum Po­lonia şi Bulgaria, sunt foarte atente la ceea ce se întâmplă în ţările vecine care au adop­tat euro pentru a afla dacă trecerea la mo­neda europeană este benefică, a spus oficialul. "Au văzut că în aceste ţări condiţiile de viaţă s-au înrăutăţit din cauza dezavan­tajelor competitive, astfel că au decis să stea departe de euro", a afirmat el. După ce a ratat de mai multe ori obiecti­vele de intrare în zona euro, Ungaria, cea mai îndatorată ţară din Europa Centrală, a indicat 2020 drept un posibil an ţintă pentru adoptarea euro.

Ungaria vrea mai întâi o economie puternică

"Zona euro se confruntă cu o criză financiară şi economică prelungită, deoarece s-a întins prea mult şi a ţintit prea mult. Ungaria poate urma o strategie în mai mulţi paşi care să întărească economia fără euro în următoarele două decenii de război şi să intre apoi în zona euro după ce s-a ajuns la pace", a declarat Gyorgy Matolcsy, mi­nistrul ungar al economiei şi arhitectul unor programe economice care au "supărat" pe unii jucători din industria bancară şi a pen­siilor, notează Reuters. Ungaria îndepli­neşte un singur criteriu pentru adoptarea euro.

În România, preşedintele Traian Băsescu a declarat ieri că România trebuie să facă prioritate din îndeplinirea condiţiilor de trecere la euro. România are ca ţintă adoptarea euro anul 2015.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Comandă anuarul ZF TOP 100 companii antreprenoriale
AFACERI DE LA ZERO