Business Internaţional

Ştiri pe scurt business internaţional

Autor: Ioana Nita, Marius Oncu

21.12.2012, 00:01 62

Canadianul Mark Carney, primul străin care va prelua de anul viitor funcţia de guvernator al Băncii Angliei, va primi o indemnizaţie pentru locuinţă de 250.000 lire sterline (307.000 euro), salariul său anual ajungând astfel aproape de un milion de lire sterline (1,23 milioane euro), scrie publicaţia britanică Daily Mail. Mark Carney, care va prelua conducerea băncii centrale de la Mervyn King începând cu 1 iulie 2013, va avea un pachet salarial anual brut de 874.000 lire sterline (1,07 milioane euro), acesta fiind de şase ori mai mare comparativ cu remuneraţia pe care o primeşte premierul britanic David Cameron şi de 33 de ori mai mare decât salariul mediu pe un an din Marea Britanie. Indemnizaţia pentru locuinţă, dezvăluită publicului după numirea lui Carney în funcţie, îi va permite noului guvernator să închirieze o locuinţă cu cinci dormitoare în centrul Londrei pentru familia sa. Indemnizaţia a fost esenţială pentru a-l convinge pe Carney să demisioneze din funcţia de guvernator al băncii centrale a Canadei şi să se mute în Marea Britanie. Ioana Niţă

Liderii naţionalişti ai provinciei spaniole Catalonia au convenit să formeze un nou guvern şi să organizeze un referendum în 2014 privind independenţa regiunii, aceasta fiind o provocare imensă pentru guvernul central al Spaniei, scrie The Wall Street Journal. Referendumul a fost stabilit printr-un acord semnat de Artur Mas şi de Oriol Junqueras, liderii celor mai mari partide din Catalonia, Partidul Convergenţă şi Uniune (CiU) şi Stânga Republicană (ERC). Însă acest vot poate fi autorizat doar de către guvernul central, iar premierul spaniol Mariano Rajoy a declarat că nu va fi de acord. În acest caz, liderii catalani au menţionat că vor face apel la Uniunea Europeană (UE) şi la dreptul internaţional. Rajoy a susţinut că nu are niciun sens ca regiunea Catalonia, cea mai bogată din Spania, să se desprindă într-un moment în care ţările din UE încearcă să se unească şi să îşi întărească poziţia la nivelul economiei mondiale. Ioana Niţă

FMI şi-a condiţionat participarea la planul privind acordarea unui ajutor financiar destinat Ciprului, care trebuie finalizat până la sfârşitul lunii ianuarie, de ştergerea parţială a datoriei ţării, scrie Le Monde. Anul trecut, datoria Ciprului echivala cu 71% din PIB-ul statului insular. Reprezentanţii FMI susţin că fără ştergerea parţială a datoriei, Ciprul nu va putea face faţă serviciului datoriei, chiar dacă va implementa toate reformele necesare, potrivit unei surse apropiate negocierilor cu troica creditorilor internaţionali - FMI, UE şi BCE. Unele state membre ale UE se opun măsurii pentru că atunci când a fost restructurată datoria Greciei li s-a promis că va fi un caz unic. Încălcarea acestei promisiuni ar afecta din nou încrederea în zona euro. Ciprul are nevoie de un ajutor financiar de 11-16 miliarde euro, uriaş dacă este comparat cu PIB-ul ţării, de 17,9 miliarde euro. Ioana Niţă

Comisia Europeană a decis ca Vaticanul să nu plătească taxe de la care a fost scutit ilegal în Italia în perioada 2006-2011, în valoare de miliarde de euro, întrucât recuperarea banilor ar fi aproape imposibilă, potrivit The Independent. "Vaticanul a primit devreme un cadou generos de Crăciun de la şefii Uniunii Europene", scrie publicaţia britanică. Comisarul UE pentru concurenţă Joaquin Almunia a declarat în urmă cu doi ani că scutirea Vaticanului în Italia de la plata impozitului pe proprietăţi, pentru mii de proprietăţi, inclusiv 4.714 spitale şi clinici, încalcă reglementările UE. Almunia a sugerat că Biserca Catolică va fi nevoită să plătească taxele de care fost exceptată nejustificat. UE a decis însă acum ca Vaticanul să nu plătească taxele după ce guvernul de la Roma a demonstrat că recuperarea acestora "ar fi absolut imposibilă", având în vedere cât de dificil ar fi să se clarifice care proprietăţi au fost folosite în intervalul respectiv exclusiv pentru activităţi comerciale. Guvernul italian a revizuit în acest an taxa pentru proprietăţi, modificare agreată de Comisie, care permite scutiri doar pentru clădirile utilizate în scop complet necomercial.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO