Exporturile Turciei au crescut cu 222,9% în perioada 2003-2012, la echivalentul a 152,6 miliarde de dolari, potrivit agenţiei turce de ştiri Anadolu. Din cauza crizei economice mondiale, Turcia şi-a reorientat exporturile dinspre Europa către Orientul Mijlociu, Orientul Apropiat şi anumite regiuni din Africa. Ponderea în total a exporturilor către UE a scăzut de la 58% la 38% în perioada analizată, iar cea aferentă livrărilor către ţările Orientului Mijlociu şi Apropiat a crescut la aproape 28%. Cu toate acestea, exporturile către ţările UE au crescut cu 116,3% din 2003, la 59,2 miliarde dolari în 2012. Aproximativ 51% din livrările de anul trecut au fost efectuate pe cale maritimă, 33% prin trasport rutier, iar 14% pe calea aerului.
Pagubele financiare înregistrate de BP în urma exploziei platformei marine Deepwater Horizon din Golful Mexic şi a scurgerilor de petrol care au urmat - cea mai gravă astfel de poluare cu petrol din istoria SUA, au crescut la 42,2 miliarde de dolari, scrie The Guardian. Suma cuprinde pierderi de 4,1 miliarde dolari contabilizate de BP pentru ultimul trimestru al anului trecut. Compania petrolieră britanică a încheiat un acord cu Departamentul american de Justiţie prin care acesta renunţă la acuzaţii penale, dar grupul trebuie să suporte despăgubirile care vor fi cerute în procesele civile. În cel mai pesimist scenariu pentru BP, cheltuielile vor creşte cu încă 20 de miliarde de dolari.
Germania, Olanda şi Finlanda vor grăbirea planurilor UE de a forţa deţinătorii privaţi de obligaţiuni să suporte pierderi pentru salvarea băncilor aflate în pragul falimentului, scrie Bloomberg, care citează surse apropiate situaţiei. Cele trei ţări, care deţin rating maxim, au cerut autorităţilor UE să le fie acordate aceste puteri de "bail-in" cel mai devreme în 2015 şi nu în 2018, aşa cum s-a propus iniţial. BCE a avertizat că 2018 este "mult prea târziu" pentru implementarea noilor reguli, prin care se urmăreşte scutirea atât a contribuabililor, cât şi a fondului de salvare a zonei euro de costurile salvării băncilor. Presiunile din partea germanilor, olandezilor şi finlandezilor s-au manifestat în timpul întâlnirilor din Bruxelles, din 29-30 ianuarie, în aceeaşi săptămână în care guvernul olandez a protejat deţinătorii privaţi de obligaţiuni ale creditorului naţionalizat SNS Reaal. Ministrul de finanţe olandez Jeroen Dijsselbloem a spus că acestă decizie a fost necesară pentru a preveni apariţia unor probleme în costul de finanţare al SNS Reaal şi al altor bănci din ţară.
Zona euro ar trebui să-şi creeze un mecanism de politică valutară care să protejeze moneda europeană de "mişcări iraţionale", a declarat preşedintele francez François Hollande citat de CNBC. Comentariile preşedintelui francez vin în contextul îngrijorării în creştere în guvernul de la Paris că euro, cotat în prezent la 1,35 dolari, este prea puternic şi ar putea submina exportatorii şi avansul economic. Reformele pentru îmbunătăţirea competitivităţii derulate de mai multe dintre ţările zonei euro ar putea fi compromise de cursul de schimb al euro comparativ cu monedele principalilor parteneri comerciali, a afirmat Hollande într-un discurs în Parlamentul European.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
