Banca Angliei a devenit luni una dintre cele mai puternice bănci centrale din lume, odată cu intrarea în vigoare a celor mai mari schimbări ale reglementărilor financiare din Marea Britanie de după 1997, relatează The Guardian. Modificările prevăd înlocuirea Autorităţii pentru Servicii Financiare cu alte trei organisme, Comitetul pentru Politici Financiare, Autoritatea pentru Reglementări Prudenţiale şi Autoritatea pentru Comportamentul Financiar, dintre care primele două vor face parte din Banca Angliei. Astfel, banca centrală va dispune de o putere şi responsabilităţi vaste, nu doar pentru reglementarea activităţii instituţiilor financiare, ci şi de identificare şi prevenire a unor posibilele şocuri financiare. Ministrul de finanţe George Osborne speră ca reorganizarea să elimine vidul de responsabilitate din fostul sistem format din Banca Angliei, Trezorerie şi Autoritatea pentru Servicii Financiare, în care nimeni nu şi-a asumat responsabilitatea de monitorizare a riscurilor la nivelul întregului sistem financiar, aşa cum s-a întâmplat înainte de boom-ul imobiliar anterior anului 2007. Lipsa supravegherii a dus la acordarea excesivă de împrumuturi, care a avut drept consecinţă criza creditelor imobiliare subprime.
Economia Turciei a crescut cu 2,2% anul trecut, mai puţin decât anticipau autorităţile, avansul reprezentând o încetinire puternică faţă de 8,8% în 2011, potrivit datelor publicate luni de institutul de statistică al ţării, citat de AFP. În trimestrul al patrulea, PIB a urcat cu 1,4%, după 1,6% în trimestrul al treilea, 2,9% în trimestrul al doilea şi 3,3% în primele trei luni ale anului. Guvernul de la Ankara aştepta un avans economic de 3,2% pentru anul trecut. „Este un succes că Turcia a crescut cu 2,2% în pofida recesiunii din economia globală, a agravării crizei din UE, a escaladării tensiunilor din regiune şi a preţurilor ridicate la ţiţei“, a declarat ministrul de finanţe, Mehmet Simsek. Institutul de Statistică a revizuit în urcare creşterea PIB pentru 2011, la 8,8%, de la 8,5% anunţat iniţial. După doi ani de expansiune foarte puternică, 8,9% în 2010 şi 8,8% în 2011, Turcia a încercat să controleze o „aterizare lină“ şi reorientarea către export a economiei. Avansul foarte puternic din cei doi ani a fost susţinut de cererea de consum internă, care a majorat însă deficitul comercial.
Majoritatea grecilor, respectiv 63,5%, sunt în favoarea euro şi împotriva revenirii la drahmă, în pofida măsurilor de austeritate impuse ţării în ultimii patru ani şi a problemelor financiare din Cipru, potrivit unor sondaje citate de AFP. Numai 29,8% s-au declarat în favoarea revenirii la drahmă, iar 6,7% nu au răspuns, potrivit unui sondaj publicat de jurnalul Ethnos. Sondajul a fost efectuat în perioada 26-28 martie, după aprobarea de către Parlamentul din Cipru a restructurării sectorului bancar, în schimbul unui împrumut din partea zonei euro şi FMI de 10 miliarde de euro. Un al doiea sondaj realizat de MRB Hellas în aceeaşi perioadă a arătat că 58,3% dintre greci vor menţinerea Greciei în zona euro, dar aplicarea unei politici economice diferite de austeritatea strictă. Discuţiile privind apartenenţa la euro au reapărut din cauza crizei din Cipru, urmărită îndeaproape de greci din cauza legăturilor politice şi istorice cu insula din sud-estul Mediteranei.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
