Fiscul german investighează grupul britanic Barclays pentru folosirea unor breşe legislative care au ajutat banca să evite plata de taxe în valoare de mai multe miliarde de euro, potrivit publicaţiei germane Sueddeutsche Zeitung, citate de Euronews. Autorităţile au obţinut documente interne ale băncii din perioada 2007-2010 care arată cum Barclays a folosit mai multe breşe legislative legate de tranzacţiile de vânzare în lipsă. Tranzacţiile de acest tip au fost derulate timp de zece ani până în 2012, cu un cost anual pentru stat de 280 de milioane de euro, a scris Sueddeutsche, citând documente de la Ministerul de Finanţe german. Fiscul investighează acum dacă folosirea breşelor legislative pentru a evita plata taxelor este echivalentă cu evaziunea. Alte bănci sunt de asemenea investigate pentru utilizarea acestei practici, interzise de Germania în 2012.
Germania va avea anul următor cel mai redus necesar net de împrumut din ultimii 40 de ani, urmând ca din 2015 să treacă pe surplus bugetar, iar în 2017 să ajungă la un excedent de aproape 10 miliarde de euro, a declarat o sursă apropiată guvernului. Necesarul net de împrumut al guvernului federal, împrumuturi totale excluzând rostogolirea datoriei existente, se va situa la 6,2 miliarde de euro anul următor, a afirmat sursa citată pentru agenţia de presă Reuters, preluată de cotidianul New York Times. Surplusul din 2015 se va situa la numai 200 de milioane de euro, dar va ajunge în 2017 la aproape 10 miliarde de euro, permiţând celei mai mari economii a Europei să înceapă să-şi reducă datoriile. Berlinul a afirmat în mai că ar putea înregistra excedent în 2015. Situaţia finanţelor Germaniei evidenţiază discrepanţa dintre cea mai mare economie a zonei euro şi alte state mari din uniunea monetară, afectate de criza datoriilor. Piaţa muncii foarte puternică a contribuit la creşterea veniturilor din taxe ale statului în timp ce statutul de investiţie sigură a coborât dobânzile pentru guvern la minime record.
Rata şomajului din Grecia, în prezent de circa 27%, va depăşi anul următor 30% în contextul recesiunii prelungite prin care trece ţara, avertizează un studiu al Centrului pentru Planificare şi Cercetare Economică, citat de cotidianul elen Kathimerini. Şomajul va urca la 28,5% anul acesta şi la 30,4% anul următor, avertizează centrul de cercetare elen. Creşterea continuă a şomajului va agrava şi mai puternic criza din Grecia. „Este inevitabil având în vedere reducerea activităţii economice“, arată raportul. Centrul de cercetare estimează o contracţie de 4,09% a economiei în acest an, al şaselea an consecutiv de declin al PIB, şi de 0,6% anul următor, în timp ce guvernul anticipează o scădere de 4,5% pentru acest an, dar o revenire pe creştere, cu 0,6%, în 2014.
Austria va creşte cheltuielile publice anuale cu 500 de milioane de euro pentru a sprijini economia, după ce compania de construcţii Alpine Holding a declanşat cel mai mare caz de insolvenţă produs în ţară după cel de-al Doilea Război Mondial. Insolvenţa Alpine, anunţată săptămâna trecută, a împovărat statul austriac cu pierderi din cauza garanţiilor acordate companiei şi pune în pericol 5.000 de locuri de muncă, potrivit cotidianului New York Times. „În astfel de perioade, întrucât criza este departe de a se fi încheiat, trebuie să menţinem o politică hotărâtă şi să luptăm pentru fiecare loc de muncă. Vom creşte investiţiile în economie cu 500 de milioane de euro, la 5 miliarde de euro“, a declarat cancelarul Werner Faymann (foto). Suplimentarea cheltuielilor se va face utilizând diverse fonduri de rezervă şi va viza asigurarea de locuinţe sociale, sprijin pentru îngrijirea copiilor, extinderea reţelei de cale ferată şi siguranţa tunelurilor din ţară. Austria are cel mai redus şomaj din UE. Alpine Holding este deţinută de Fomento de Construcciones & Contratas (FCC), cea mai mare companie de construcţii din Spania. Alpine Bau are datorii de 2,56 miliarde de euro.
Parlamentul Sloveniei a aprobat vineri o propunere pentru privatizarea a 15 companii de stat, între care a doua mare bancă şi principalul operator telecom al ţării, iar de succesul programului depinde dacă ţara va cere ajutor financiar extern pentru sistemul bancar, confruntat cu dificultăţi. Guvernul a primit mandat pentru a vinde cele 15 companii. Printre acestea se află Nova Kreditna Banka Maribor, a doua mare instituţie de credit a ţării, precum şi Telekom Slovenije, scrie cotidianul Wall Street Journal. Restul companiilor de pe lista de privatizare sunt mai mici şi cu arii de activitate variate, precum industria chimică, sectorul hotelier şi cel alimentar. Statul sloven deţine peste 100 de companii, cu operaţiuni în diverse domenii. Analiştii consideră că guvernul va fi nevoit să vândă şi alte companii, neincluse în programul de privatizare, pentru a atinge obiectivele de reducere a deficitului bugetar şi de susţinere a sectorului bancar. Guvernul nu a estimat ce fonduri ar putea obţine din vânzarea companiilor, dar unii analişti se aşteaptă până la 750 de milioane de euro, din care cea mai mare parte ar fi reprezentată de încasările pentru Nova Kreditna Banka Maribor şi Telekom Slovenije.
Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 24.06.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
