Irlanda a atras fără probleme 3,75 miliarde euro prin prima emisiune de obligaţiuni de după ieşirea din programul de bailout internaţional, anul trecut, scrie Financial Times. Cererea pentru obligaţiunile irlandeze a depăşit 14 miliarde de euro, potrivit unor jucători de pe piaţa de profil, care au asigurat că Irlanda ar fi putut strânge dintr-un foc toate cele zece miliarde de euro pe care Dublinul se aşteaptă să le strângă anul acesta de pe pieţele internaţionale de finanţare. Obligaţiunile vândute au scadenţa de zece ani. Yieldurile titlurilor cu scadenţa în 2025 au scăzut de la maximul de 12,3% atins în 2011 la 3,77% ieri, în timp ce randamentul obligaţiunilor scadente la zece ani, de referinţă pentru costurile de finanţare ale ţării, s-au redus la 3,34%, nivel mai mic decât cel al titlurilor spaniole şi italiene.
Peste 44% din greci au avut anul trecut venituri sub pragul sărăciei, potrivit estimărilor unui grup de analiză al Universităţii de Economie şi Afaceri de la Atena, citat de cotidianul elen Kathimerini. Pragul sărăciei este de 60% din venitul mediu din 2009, ajustat la inflaţie, sau până la 665 de euro pe persoană, sau 1.397 de euro pentru un cuplu cu doi copii minori în întreţinere. Raportul Grupului de Analiză pentru Politici Publice sugerează că în loc să întărească sprijinul pentru persoanele fără loc de muncă - o metodă eficientă de stimulare a cererii de consum - statul a fost nevoit să reducă acest ajutor. De asemenea, statul nu a reuşit să împiedice colapsul structurilor sociale atât din cauza măsurilor de austeritate adoptate în ultimii ani, cât şi a lipsei unor strategii adecvate şi a utilizării ineficiente a resurselor, probleme care au afectat Grecia şi înainte de declanşarea crizei. Grecia a înregistrat în 2013 al şaselea an de recesiune. Bugetul pentru acest an, aprobat de parlament la începutul lunii decembrie, ia în calcul revenirea economiei pe creştere, cu un avans al PIB de 0,6%.
Guvernul Ungariei vrea să aducă la zero valoarea subsidiarelor din Ungaria ale băncilor străine, astfel încât acestea să poată fi preluate de investitori locali, afirmă un analist al grupului financiar nipon Nomura, citat de cotidianul ungar Portfolio. De sectorul bancar ungar se preocupă acum direct premierul Viktor Orban, care vrea o nouă reformă pe piaţa creditelor în valută până la alegerile parlamentare preconizate pentru luna mai, notează analistul Peter Attard Montalto de la Nomura. „Politica privind sectorul bancar reprezintă un arc ideologic profund pentru Fidesz (partid aflat la putere şi condus de Orban - n.red.), de la alegerile din 2010 la alegerile din acest an. Iniţial, politica în acest sector a fost simplă în ceea ce priveşte activele în contextul crizei şi taxa pe tranzacţii, abordare nu foarte diferită de ce se întâmplă în alte părţi ale Europei, dar s-a transformat curând în amenzi pentru constituirea de cartel şi pierderi din datoria municipalităţilor anul trecut“, a afirmat Montalto. Analistul consideră că „povestea“ sectorului bancar se apropie de sfârşit în 2014, cu un final în două părţi legat de reforma creditelor ipotecare în valută.
Banca centrală a Elveţiei a anunţat o pierdere de 10 miliarde de dolari pentru anul 2013, cauzată în principal de devalorizarea aurului, astfel că instituţia cu sediul la Zurich a anulat plata dividendelor, pentru prima dată în istoria sa de 107 ani, scrie The Wall Street Journal. Rezervele de aur ale Băncii Naţionale Elveţiene s-au devalorizat anul trecut cu 16,6 miliarde de dolari, potrivit unui comunicat al instituţiei. Datorită câştigurilor generate de rezervele de valută, pierderea contabilă pentru anul 2013 a fost limitată la 10 miliarde de dolari. Pe lângă anularea dividendelor pentru anul trecut, banca a precizat că nu va putea face transferuri suplimentare către cantoane şi către guvernul central pentru prima dată din 1991, deoarece aceste plăţi sunt finanţate din profit. Preţul aurului a scăzut anul trecut cu aproape 30%, cel mai puternic declin din 1981, şi a atins în luna decembrie nivelul de 1.195 dolari pe uncie, minimul ultimilor trei ani. Aurul a provocat astfel pierderi pentru prima dată în ultimii 12 ani, afectând colecţionari de monede, bănci centrale sau investitori de renume precum miliardarul american John Paulson.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 08.01.2014
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
