Numărul băncilor din zona euro a scăzut cu 4% anul trecut, de la 7.059 de instituţii de credit la 6.790 instituţii, iar ţările ale căror sisteme bancare s-au redus cel mai mult sunt Cipru şi Grecia, potrivit datelor BCE, citate de EUobserver. Grecia are doar 62 de instituţii de credit, cu 26% mai puţine decât la începutul anului trecut. Sistemul bancar cipriot s-a diminuat cu 17%, la 103 bănci. Ciprul a fost nevoit să lichideze Laiki Bank, a doua bancă a ţării în funcţie de mărime, în programul de bailout de 17 mld. euro care a ajutat economia să evite defaultul. Cele 312 subsidiare ale Laiki au fost preluate de rivala Bank of Cyprus. Sistemul bancar din zona euro s-a diminuat cu 31% de la crearea uniunii monetare, în 1999, cu toate că din 2001 în uniunea monetară au intrat încă şapte ţări. Germania şi Franţa deţin 42% din totalul instituţiilor de credit din regiune, nivel aproape neschimbat comparativ cu începutul anului trecut. Portugalia, Slovenia şi Letonia sunt singurele state din zona euro ale căror sisteme bancare s-au mărit în 2013. Ioana Tudor
Constructorul auto german Volkswagen intenţionează să construiască o nouă uzină în Polonia, unde va reloca din Germania producţia furgonetei Crafter, scrie ziarul german Frankfurter Allgemeine Zeitung. Noua fabrică ar urma să fie construită în oraşul Poznan cu investiţii de 500 de milioane de euro. Planul prevede o capacitate de producţie de 70.000 de autoutilitare pe an. Relocarea ar însemna pentru constructorul german reducerea costurilor, iar amplasamentul noii fabrici a fost ales pentru că VW, cel mai mare producător auto din Europa, mai are o fabrică în acest oraş, unde asamblează utilitarele Volkswagen Caddy şi T5. Producţia la noua uzină ar trebui să înceapă peste doi ani, după expirarea parteneriatului prin care VW construieşte alături de Daimler modelul Crafter în Germania. Construirea fabricii din Polonia necesită însă aprobarea consiliului de supraveghere al VW, dominat de reprezentanţii angajaţilor companiei germane. Daniela Stoican
Clubul spaniol Real Madrid şi-a păstrat anul trecut titlul de cel mai bogat club de fotbal din lume, în timp ce veniturile mai mari au propulsat Bayern München, echipa germană care a câştigat Liga Campionilor, pe locul trei în clasament dând jos de pe podium clubul englez Manchester United. Cu venituri de 519 milioane euro, Real Madrid s-a menţinut în fruntea clasamentului – întocmit de firma de audit Deloitte - datorită unor contracte bănoase cu televiziunile şi cu sponsorii, cu toate că nu a obţinut niciun trofeu important în ultimul sezon, scrie Thomson Reuters. Pe locul doi s-a plasat un alt club spaniol, FC Barcelona, cu venituri de 483 milioane euro în anul fiscal 2012/2013. Spre deosebire de echipele din alte campionate, cele două cluburi spaniole au avantajul financiar de a-şi putea negocia singure contractele cu televiziunile. Bayern München a înregistrat venituri de 431 milioane euro, iar Manchester United, 424 milioane euro. Clubul cu cea mai rapidă ascensiune în top este cel ajuns pe locul cinci, Paris Saint-Germain, din Franţa, cu venituri în creştere cu 81% la aproape 400 milioane de euro. Veniturile celor mai bogate 20 de echipe de fotbal s-au majorat cu 8% faţă de anul fiscal anterior. Daniela Stoican
Profitul grupului Gazprom a scăzut cu 10,8% în trimestrul al treilea, la 276 miliarde ruble (5,9 mld. euro), din cauza costurilor operaţionale şi a declinului câştigului din activităţi financiare, în timp ce câştigul la nouă luni a urcat cu 3,8%, la 858,8 miliarde ruble (18,5 miliarde euro). Scăderea profitului net vine la numai două luni după ce grupul a îmbunătăţit estimarea privind profitul pentru întregul an 2013. Gazprom are şi alte operaţiuni decât cele de producţie şi export de gaze naturale, inclusiv Gazprombank. Veniturile totale ale grupului, deţinut de stat, au crescut în trimestrul al treilea cu 7,4% faţă de perioada similară a anului anterior, la 1.200 miliarde de ruble (25,86 mld. euro). La nouă luni, veniturile au avansat cu 12,5%, la 3.772 miliarde de ruble (81,3 miliarde de euro). Grupul a livrat pe piaţa europeană 126,8 miliarde de metri cubi în primele nouă luni ale anului trecut, cu 14% mai mult faţă de 111,4 miliarde de metri cubi în intervalul similar din 2012. Vânzările totale au scăzut cu mai puţin de 1% în intervalul analizat, la 339,8 miliarde de metri cubi, ca urmare a cererii mai reduse în Rusia şi în fostele state sovietice. Declinul profitului în trimestrul al treilea evidenţiază presiunile în creştere cu care se confruntă Gazprom. Daniela Stoican
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 24.01.2014
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
