Un număr de 16 bănci cu sediul în Polonia, inclusiv toate cele listate pe Bursa de Valori din Varşovia, vor fi supuse testelor de stres aplicate de Autoritatea Bancară Europeană (ABE) la nivelul întregii Uniuni Europene, potrivit The Warsaw Voice. Nicio bancă din România nu a participat vreodată la astfel de teste de stres şi nu va fi inclusă în verificările de anul acesta. Lista băncilor poloneze care vor fi supuse testelor de stres a fost anunţată de autoritatea poloneză de supraveghere financiară KNF şi include Alior Bank, Bank BPH, BGZ, Bank Handlowy, Bank Millennium, BOS, Pekao, BZWBK, BNP Paribas Bank Polska, Deutsche Bank Polska, Getin Noble Bank, ING BSK, mBank, Nordea Bank Polska, PKO BP şi Raiffeisen Bank Polska. Acestea sunt toate băncile de importanţă sistemică, băncile listate la bursă, precum şi băncile ale căror cotaţii sunt luate în calcul la stabilirea ratelor dobânzilor de pe piaţa creditelor interbancare.
Băncile europene au o expunere de peste 3.000 de miliarde de dolari pe pieţele emergente, de patru ori mai mare decât cea a instituţiilor de credit din SUA, şi se află astfel într-o situaţie mai riscantă în cazul în care se intensifică tulburările financiare din ţări precum Turcia, Brazilia şi India. Şase bănci europene - BBVA (Spania), Erste Bank (Austria), HSBC (Marea Britanie), Santander (Spania), Standard Chartered (Marea Britanie) şi UniCredit (Italia) - se confruntă cu cele mai acute riscuri, afirmă analişti citaţi de Thomson Reuters. Expunerea masivă a instituţiilor de credit europene ar putea reprezenta o propblemă pentru întregul sector financiar, înaintea unor teste de stres prin care Banca Centrală Europeană vrea să identifice deficienţele de capital şi să restabiliească încrederea investitorilor. „Considerăm că şocurile legate de pieţele emergente sunt un motiv de îngrijorare pentru acest an. Când volatilitatea monetară se combină cu probleme privind veniturile şi creşterea creditelor neperformante, pot apărea dificultăţi pentru băncile expuse“, a declarat Matt Spick, analist la Deutsche Bank.
Cheltuielile militare la nivel mondial vor înregistra anul acesta prima creştere de după 2009, iar până în 2015 bugetele pentru apărare ale Rusiei şi Chinei vor depăşi bugetul agregat al statelor din Uniunea Europeană, conform unei analize anuale a bugetelor de apărare realizată de firma de consultanţă în domeniul militar IHS Jane’s. Un număr de patru dintre primele cinci pieţe în funcţie de rapiditatea creşterii de anul trecut provin din Orientul Mijlociu, arată raportul, citat de Bloomberg. Iar în ultimii doi ani Omanul şi Arabia Saudită şi-au majorat bugetele militare cu peste 30%. Rusia, Asia şi Orientul Mijlociu vor fi motoarele creşterii firave a cheltuielilor militare globale de anul acesta. Revenirea va prinde forţă după 2016, propulsată de aceleaşi motoare, a spus Paul Burton, director la IHS Jane. Rusia, care estimează creşterea cheltuielilor pentru apărare cu peste 44% în următorii trei ani, a ocupat anul trecut locul trei în clasamentul cheltuielilor militare, cu 68,9 miliarde dolari, împingând Marea Britanie pe poziţia a patra, cu 58,8 miliarde dolari. SUA au rămas ţara cu cele mai mari cheltuieli, de 582,4 miliarde dolari, urmată de China, cu 139,2 miliarde dolari. Cheltuielile militare se estimează că vor creşte cu 0,6% anul acesta, de la 1.538 miliarde dolari anul trecut la 1.547 miliarde dolari.
Preţurile la energie din 15 state europene vor fi influenţate începând de marţi de o platformă unică de tranzacţionare, cea mai importantă schimbare pe piaţa europeană a energiei începând de la liberalizarea din anii ‘90, potrivit Bloomberg. Operatorii reţelelor de transmisie a energiei electrice şi platformele de tranzacţionare au susţinut marţi prima licitaţie unică, prin care vor fi determinate preţurile pentru următoarea zi în cele 15 state, reprezentând 75% din piaţa europeană. Ţările care şi-au cuplat astfel platformele de tranzacţionare a energiei sunt Austria, Belgia, Danemarca, Estonia, Franţa, Finlanda, Germania, Letonia, Lituania, Luxemburg, Norvegia, Polonia, Suedia şi Marea Britanie, excluzând Irlanda de Nord, potrivit datelor Nord Pool Spot, operatorul unei platforme de tranzacţionare de la Oslo. Proiectul are rolul de a reduce diferenţele de preţ între ţări şi de a consolida concurenţa, potrivit Agenţiei pentru Cooperarea Autorităţilor de Reglementare din Domeniul Energiei. Cuplarea celor 15 state reprezintă un pas important spre integrarea tuturor pieţelor de energie electrică din UE, planificată până la finalul acestui an, notează Bloomberg.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 05.02.2014
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
