Încrederea investitorilor în Europa Centrală a atins în aprilie maximul de după 2007 după un avans neîntrerupt de 18 luni, potrivit unui studiu al firmei de audit Deloitte. Studiul are la bază un sondaj de opinie în care două treimi dintre participanţi au spus că se aşteaptă ca situaţia economică să se îmbunătăţească, comparativ cu 43% în octombrie. De asemenea, proporţia repondenţilor care anticipează revenirea activităţii tranzacţionale s-a dublat faţă sondajul anterior ajungând la 60%, ceea ce indică un nivel maxim al încrederii din ultimii doi ani în acest sens. Bogdan Cojocaru
Ieşirea Greciei din zona euro era în cărţi în 2012, iar ideea a fost vehiculată de chiar ministrul german de finanţe Wolfgang Schaueble, potrivit cărţii fostului secretar al Trezoreriei SUA Timothy Geithner „Stress Test: Reflections on Financial Crises”, publicată săptămâna aceasta. Fostul şef al Trezoreriei americane scrie despre o întâlnire cu Schaueble pe insula Sylt din Marea Nordului în iulie 2012, în timpul căreia Schaeuble a menţionat argumentele în favoarea unui „grexit”, notează Kathimerini. Potrivit lui Geithner, Schaueble a spus că mai multe ţări din zona euro erau în favoarea ieşirii Greciei din zona euro şi că acest lucru ar fi permis Germaniei şi altor state să creeze un zid de protecţie în jurul celorlalte ţări membre. „Strategia lui mi s-a părut înspăimântătoare”, scrie Geithner, adăugând că el l-a informat ulterior despre această perspectivă pe preşedintele american Barack Obama la întoarcerea sa la Washington. La rândul său, preşedintele a fost „profund îngrijorat”. Planul lui Schaeuble se baza pe presupunerea că odată Grecia ieşită din peisaj, Germania ar putea să ofere asistenţă financiară restului statelor din zona euro pentru că poporul german ar fi fost mai puţin reticent în a acorda sprijin altor economii în afară de Grecia. După această întâlnire, Geithner a făcut o oprire la Frankfurt pentru a se întâlni cu preşedintele Băncii Centrale Europene Mario Draghi, care l-a asigurat că exitul Greciei din zona euro nu este în plan. Daniela Stoican
Traderii europeni de gaze consideră că economia Rusiei nu îşi poate permite să piardă peste 100 de miliarde de dolari în cazul agravării crizei ucrainene, ceea ce reduce probabilitatea unei blocări pe termen lung a livrărilor de gaze destinate Ucrainei, scrie Bloomberg. Preţul contractelor pentru gaze pe termen de o lună a scăzut cu 19% în Marea Britanie, cea mai mare piaţă din Europa, de când Rusia a invadat Crimeea în februarie. Săptămâna trecută, acest preţ a atins cel mai redus nivel după 2010. Escaladarea conflictului cu Ucraina ar putea costa Rusia 115 miliarde de dolari în 2015, respectiv peste 3% din PIB, potrivit estimărilor companiei de consultanţă IHS. Extinderea sancţiunilor Statelor Unite şi Uniunii Europene pune în pericol economia Rusiei, despre care FMI anticipează că va intra în recesiune în acest an. Rusia, cel mai mare exportator de energie la nivel mondial, are probleme în atragerea investiţiilor necesare stimulării creşterii, din cauza înrăutăţirii relaţiilor cu SUA şi UE. Europa importă circa 30% din necesarul de gaze din Rusia, iar jumătate din această cantitate tranzitează Ucraina. Anca Dumitrescu
Statul elen a vândut 14 clădiri importante, inclusiv sediile mai multor ministere şi pe cel al Poliţiei din Atena, pentru aproape 146 milioane de euro, dar instituţiile vor funcţiona în continuare în aceleaşi clădiri, pentru care statul va plăti însă acum chirie de peste 14 milioane de euro pe an. Compania elenă Eurobank Properties a anunţat finalizarea achiziţiei clădirilor de la Fondul Elen pentru Administrarea Activelor Statului (HRADF), în cadrul unui acord care prevede şi închirierea acestora înapoi autorităţilor de la Atena pe o perioadă de 20 de ani, scrie portalul Capital.gr. Cele 14 proprietăţi au o suprafaţă de 189.000 de metri pătraţi. Printre clădirile vândute se află sediile Ministerului Educaţiei şi Afacerilor Religioase, Ministerului Sănătăţii, Ministerului Justiţiei, precum şi sediul Poliţiei din Atena. Restul activelor din portofoliu sunt situate în zone centrale din Atena sau în alte oraşe mari din Grecia. Grecia a trecut în ultimii ani printr-o recesiune severă, iar statul elen s-a aflat aproape de colaps financiar, după ce îndatorarea foarte ridicată a făcut imposibilă rostogolirea datoriei ţării pe piaţa financiară la dobânzi sustenabile. Marius Oncu
Georgia va semna la 27 iunie Acordul de Asociere cu UE, în aceeaşi zi cu Republica Moldova, a anunţat miercuri preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, scrie AFP. „Vom semna acordul la 27 iunie, la Bruxelles, în prezenţa şefilor de stat şi de guvern din UE“, a declarat Herman Van Rompuy, într-o conferinţă de presă susţinută la Tbilisi. Georgia a parafat Acordul de Asociere în noiembrie anul trecut, la summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius, în acelaşi moment cu R. Moldova. Evenimentul a fost însă umbrit de refuzul Ucrainei de a semna acest acord, în favoarea unui parteneriat cu Rusia, ceea ce a provocat o criză care ameninţă în prezent integritatea teritorială a Ucrainei. „Georgia este o ţară liberă, democratică şi care trebuie să facă propriile alegeri. Nicio presiune externă nu poate schimba acest lucru“, a afirmat preşedintele Consiliului European, aluzie la Rusia, care se opune apropierii fostelor republici sovietice de Occident. „Georgia îşi urmează drumul spre integrarea europeană“, a declarat, la rândul său, premierul georgian Irakli Garibaşvili. „Este alegerea poporului georgian, pe baza valorilor noastre comune“, a adăugat el. Luminiţa Bogdan
