Profitul grupului rus Gazprom, cel mai mare producător de gaze naturale din lume, a scăzut anul trecut pentru prima oară în ultimii 10 ani, cu 9,5%, la 1.180 miliarde ruble (38 miliarde dolari), din cauza reducerii cererii la nivel european şi a majorării costurilor operaţionale, scrie Bloomberg. Veniturile au crescut cu 2,7%, la 4.760 miliarde ruble (153 miliarde dolari) datorită majorării preţurilor la gaze naturale care a compensat scăderea exporturilor. Gazprom, care acoperă un sfert din cererea din Europa, a redus livrările către această piaţă, cea mai profitabilă pentru producătorul rus, cu 3,6%. Volumul vânzărilor s-a diminuat şi pe piaţa internă, dar şi în fostele republici sovietice. Cosurile operaţionale s-au majorat cu 18%, la 3.480 miliarde ruble (112 miliarde dolari) din cauza creşterii achiziţiilor de petrol şi gaze naturale, a taxei de extracţie a mineralelor şi a cheltuielilor de personal.
Consiliul de supraveghere al companiei poloneze de gaze naturale PGNiG, deţinută de stat, l-a concediat pe directorul executiv Grazyna Piotrowska-Oliwa după un episod jenant pentru guvern de la începutul lunii aprilie, când EuRoPol Gaz, la care PGNiG deţine o participaţie de 48%, şi grupul rus Gazprom au semnat fără ştirea executivului un memorandum pentru un studiu de fezabilitate referitor la un gazoduct care va trece pe teritoriul Poloniei. Memorandumul de înţelegere a fost semnat la o zi după ce pe atunci ministrul trezoreriei Mikolaj Budzanowski a anunţat că guvernul nu are în vedere un astfel de gazoduct.
Guvernele din Europa Centrală şi de Est ar trebui să implementeze în continuare măsurile de reducere a deficitelor bugetare, dar să facă în acelaşi timp tot posibilul pentru a menţine cheltuielile pentru infrastructură care stimulează creşterea economică, a declarat Suma Chakrabarti, preşedintele Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), într-un interviu acordat publicaţiei The Wall Street Journal. „Trebuie să acordăm în continuare importanţă planurilor de consolidare fiscală”, a spus Chakrabarti. El a afirmat, de asemenea, că este îngrijorat cu privire la costurile de împrumut relativ reduse care ar putea încuraja anumite guverne să evite măsurile „radicale” necesare pentru a stimula creşterea economică. Declaraţiile preşedintelui BERD vin într-o perioadă în care tot mai mulţi lideri europeni abandonează programele de austeritate care au stat la baza politicilor implementate pe continent în ultimii ani, şi se axează în schimb pe măsuri de stimulare a creşterii economice. BERD a fost înfiinţată în 1991 pentru a ajuta ţările est-europene şi fosta Uniune Sovietică să treacă de la economia planificată la o economie de piaţă.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
