Revenirea cererii interne va ajuta economia Ungariei să crească cu 2,6% anul viitor, faţă de un avans de 0,4% anul acesta, estimează analiştii băncii americane Bank of America Merrill Lynch. Prognoza este mai optimistă chiar decât cea a guvernului, care în primăvară are de înfruntat alegeri generale. „Încrederea consumatorilor creşte rapid, mai ales în Ungaria şi Cehia, în condiţiile în care perspectivele de viitor ale gospodăriilor se îmbunătăţesc. Consumatorii din Ungaria semnalizează cea mai puternică dorinţă de a cheltui mai mult“, scrie analistul Raffaella Tenconi. Ea notează că, deşi sectorul privat din Ungaria încă nu creează noi locuri de muncă, programele prin care guvernul încearcă să reducă riscul şomajului pe termen lung „par că funcţionează“. Bogdan Cojocaru
Criza i-a determinat pe liderii din Europa de Vest să renunţe la tradiţionalele vacanţe prelungite de vară, politicienii optând în această perioadă pentru repausuri de scurtă durată, petrecute aproape de capitale, cu telefonul şi laptopul la îndemână. Preşedintele francez François Hollande (foto) şi-a luat numai o săptămână de concediu, pe care a petrecut-o într-o vilă deţinută de guvern la 20 de minute de Paris. Mai mult, liderul de la Paris le-a cerut miniştrilor să nu se îndepărteze prea mult de capitală în timpul concediului, potrivit Bloomberg. „O perioadă de odihnă fără să vă rupeţi de lucru“, le-a recomandat Hollande membrilor Cabinetului. Guvernul francez pregăteşte pentru luna septembrie un proiect de restructurare a sistemului public de pensii şi noi reduceri ale cheltuielilor publice. În Italia, premierul Enrico Letta a dat asigurări că fie el, fie vicepremierul va fi prezent la Roma pe toată durata lunii august. La Atena, premierul Antonis Samaras şi-a luat un concediu de numai patru zile în această vară, pe care l-a întrerupt pentru a-l demite pe şeful fondului de privatizare a activelor statului, nemulţumit de rezultatele instituţiei. Cancelarul german Angela Merkel a optat în această vară pentru două săptămâni şi jumătate de concediu, petrecute însă acasă şi în Alpii italieni, la o oră de zbor de Berlin. Vlad Popescu
Piaţa globală a obligaţiunilor corporative s-a înjumătăţit în luna august faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut, la minimul ultimilor cinci ani, companiile preferând să amâne planurile de finanţare, descurajate de creşterea randamentului titlurilor de trezorerie americane, potrivit Financial Times. Companiile cu rating de credit recomandat investiţiilor pe termen lung („investment grade“) au atras de la începutul lunii august numai 61 miliarde de dolari prin emisiuni de obligaţiuni, cel mai scăzut nivel din 2008, faţă de peste 121 miliarde de dolari în aceeaşi perioadă a anului trecut. Declinul este o consecinţă a semnalelor transmise de Rezerva Federală a Statelor Unite (Fed) privind reducerea programului de relaxare cantitativă începând din luna septembrie. Programul presupune preluarea de obligaţiuni din piaţă de către banca centrală în cuantum de 85 miliarde de dolari pe lună. Preşedintele băncii centrale a SUA Ben Bernanke a anunţat încă din luna mai primele detalii legate de reducerea programului. De atunci, randamentul titlurilor de trezorerie americane cu maturitatea la 10 ani a crescut la peste 2,9%, faţă de 1,61% la începutul lunii mai. Creşterea randamentului obligaţiunilor reduce valoarea acestora, astfel că investitorii caută să acopere pierderile generate de schimbarea de strategie a Fed. Vlad Popescu
Ministrul german de externe Guido Westerwelle a afirmat luni că ţara sa ar aproba o eventuală „acţiune“ a comunităţii internaţionale în cazul în care ar fi confirmată folosirea de arme chimice în Siria, scrie AFP. „Folosirea unor arme chimice de distrugere în masă ar reprezenta o crimă împotriva civilizaţiei. Dacă o asemenea folosire este confirmată, comunitatea internaţională trebuie să acţioneze. Atunci Germania va face parte din rândul celor care sprijină consecinţele“, a declarat Westerwelle, în cadrul conferinţei anuale a ambasadorilor germani, la Berlin. „În această perspectivă, suntem în relaţii strânse cu Naţiunile Unite şi aliaţii noştri“, a adăugat el, fără să precizeze natura scenariilor de acţiune luate în calcul. Regimul lui Bashar al-Assad a fost acuzat săptămâna trecută de către opoziţia siriană că a efectuat un atac cu arme chimice în apropiere de Damasc care s-ar fi soldat cu moartea a sute de persoane. Experţi ONU trebuie să înceapă să ancheteze luni în locurile acestui presupus atac, după ce au obţinut aprobare din partea regimului, considerată prea tardivă de către occidentali, care studiază angajarea într-o acţiune militară. Gaidau Ion
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 27.08.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
