Cu economia fără vlagă şi cu presiuni din toate părţile ca să facă ceva pentru a o reporni, premierul ceh Petr Fiala şi-a prezentat noua viziune economică: „Restart Cehia“, un program de dezvoltare în şase domenii esenţiale pentru viitor – transport, infrastructură energetică, energie nucleară, litiu, semiconductori şi tehnologia informaţiei. Planul ar trebui să facă din Cehia un centru economic european în zece ani.
Dar totul ar putea porni cu… o creştere de dobândă, poate chiar anul acesta. În Polonia, cea mai mare economie din Europa de Est, banca centrală a tot lăsat semne în ultimele luni că va începe să majoreze dobânzile, poate chiar săptămâna aceasta. Dar unii analişti se tem că va fi o decizie politică. Se apropie alegeri dificile pentru partidul aflat la guvernare.
Cehia, singura economie din regiune considerată a fi matură, stagnează de îngrijorător de multă vreme, în timp ce inflaţia persistă la cote ridicate. Pentru repornirea creşterii, este nevoie de un impuls care poate veni de la scăderea dobânzilor, adică inversarea măsurilor prin care banca centrală luptă cu inflaţia. Colapsul consumului, scăderea exporturilor, apelurile firmelor şi companiilor către guvern şi banca centrală pentru a face ceva pentru a readuce economia la viaţă sunt presiuni care cer acţiune de la cei ce iau decizii economice.
Dar când victoria contra creşterii necontrolate a preţurilor este încă nesigură, pasul făcut prin scăderea dobânzilor este problematic. Inflaţia ar putea să scape din nou de sub control. Însă decizia de a începe relaxarea politicii monetare prin ieftinirea creditului poate fi încurajată de cele mai recente date privind salariile.
Acestea cresc mai slab decât a prognozat banca centrală, un efect posibil fiind reducerea îngrijorărilor despre formarea unei spirale ascendente salarii-inflaţie şi întărirea argumentelor pentru pornirea reducerilor de dobânzi până la finalul acestui an, după cum scrie Bloomberg. Salariile nominale s-au majorat cu 7,7% în trimestrul doi, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Banca centrală estima o creştere de 8,6%. În termeni reali, adică raportate la inflaţie, salariile au scăzut cu 3,1%, un ritm mai lent decât cel din trimestrul anterior, dar mai puternic decât proiecţiile băncii centrale pentru această perioadă. Trimestrul doi este al şaptelea la rând de scădere.
Salariile se duc în jos cu toate că Cehia are una dintre cele mai mici rate ale şomajului din UE şi se confruntă cu o penurie de forţă de muncă mai acută decât în celelalte state din regiune. Inflaţia, la 8,8% în iulie, este departe de vârful de 18% atins în urmă cu un an, însă este departe şi de ţinta de 2% urmărită pentru anul viitor de banca centrală. Oficialii băncii naţionale cehe au semnalizat că nu se grăbesc să relaxeze politica monetară şi au exclus reducerea dobânzii principale, în prezent de 7%, în şedinţa de politică monetară de luna aceasta. Însă presiunile se acumulează.
Comunitatea de business este foarte îngrijorată de starea economiei cehe, spune într-un interviu pentru Radio Praga analistul Jiri Pehe. „Există apeluri către guvern, venite de la diverse organizaţii ale antreprenorilor şi oamenilor de afaceri din Cehia, pentru a face ceva, pentru a scoate economia din stagnarea acuală“, a explicat analistul. „Mai mult decât orice, cred că principalii oameni de afaceri se tem că economia stagnează nu doar acum – poate fi ceva pe termen lung datorat faptului că nu există o viziune pentru economia cehă, iar guvernul, prezentându-şi măsurile de austritate, pur şi simplu taie creşterea economică.“
Banca centrală a făcut un prim pas spre reducerea dobânzilor în august, când a pus formal capăt regimului de intervenţii pe piaţa valutară. Analiştii de la ING cred că noiembrie este luna în care vor începe tăierile de dobânzi. Şi banca centrală a Poloniei este aşteptată să înceapă lunile viitoare o campanie de scădere a dobânzilor, cu toate că inflaţia este una dintre cele mai ridicate din UE.
Motivele ar putea ţine de apropierea alegerilor generale, scrie Financial Times. Unii economişti cred că banca centrală va acţiona chiar în şedinţa de politică monetară de săptămâna aceasta. O parte dintre ei atrag atenţia că relaţia specială pe care guvernatorul Adam Glapinski o are cu partidul aflat acum la guvernare, conservatorul Lege şi Justiţie (PiS), poate influenţa deciziile de politică monetară. Cu costul traiului în creştere puternică şi cu inflaţia încăpătânat de rezistentă, PiS are probleme, iar în octombrie sunt alegeri dificile. „Glapinski vrea să dea populaţiei un semn că totul este sub control, dar nu este aşa“, spune Pawel Wojciechowski, fost ministru de finanţe, acum preşedinte al tink-tank-ului din Varşovia Institutul pentru Finanţe Publice. Jakub Borowski, economistul şef de la Crédit Agricole, apreciază că retorica guvernatorului arată că o reducere de dobândă înainte de alegeri este „foarte probabilă, dar nu şi justificată“. Inflaţia din Polonia s-a situat la 10% în august, în timp ce ţinta băncii centrale este de 2,5%. Însă Glapinski a indicat în iulie că inflaţia la 10% poate fi un reper hotărâtor pentru decizia de a reduce dobânzile. „Dacă în septembrie inflaţia se duce sub 10%, iar prognozele arată scăderi în următoarele trimestre şi ani, sunt posibile reduceri de dobânzi în septembrie“, a spus bancherul, prieten al liderului PiS Jaroslaw Kaczynski, considerat conducătorul din umbră al guvernului. Legea poloneză a stabilit mecanisme care să asigure independenţa băncii centrale faţă de politic. Dar de când PiS este la putere, din 2015, politica poloneză este profund polarizată. La fel este şi consiliul de politică monetară al băncii centrale, existând acolo două tabere cu vederi diferite, dar inegale ca putere.
