Premierul turc Tayyip Erdogan şi cel japonez Shinzo Abe au semnat săptămâna trecută, la Ankara, un acord prin care se dau unui consorţiu format din companiile Mitsubishi Heavy Industries şi Itochu Corporation din Japonia şi GDF Suez din Franţa drepturi exclusive de negociere pentru a dezvolta o centrală nucleară în Turcia. Investiţia este estimată la 22 miliarde de dolari, scrie agenţia Thomson Reuters.
Centrala va avea patru reactoare cu o capacitate totală de 4.800 MW şi va fi construită lângă oraşul Sinop de la litoralul Mării Negre şi urmează să fie finalizată în 2023, notează Financial Times.
Lucrările de construcţie vor fi efectuate de Mitsubishi, iar centrala va fi administrată de GDF Suez alături de un partener local. Reactoarele vor fi livrate de compania franceză Areva. Statul turc va avea o participaţie de 49% la centrala de Sinop în timp ce companiei Mitsubishi îi va reveni 51%, potrivit oficialilor turci. „Japonezii o vor construi. Japonia are experienţa şi cunoştinţele necesare pentru a face o centrală care să reziste la cutremure. Ar urma să fie construită în 10 ani, dar vrem să avansăm mai repede“, a afirmat Erdogan. Ca şi Japonia, Turcia este o ţară cu o puternică activitate seismică.
Centrala de la Sinop ar fi prima pe care o companie niponă ar urma s-o construiască după dezastrul nuclear din urmă cu doi ani de la Fukushima.
Analiştii apreciază că structura acordului marchează o concesie din partea Turciei, care timp de 30 de ani a refuzat să emită garanţii de stat pentru proiecte nucleare, în parte din cauza lipsei de fonduri.
Areva are o istorie „jenantă“ cu construcţia reactoarelor nucleare
Acordul de săptămâna trecută nu este primul prin care un consorţiu nipon câştigă drepturi exclusive de negociere pentru Sinop. O ofertă condusă de Toshiba a eşuat după ce partenerul său, Tokyo Electric Power, care deţine centrala de la Fukushima, grav avariată de valul tsunami din martie 2011, s-a retras în urma incidentului nuclear.
Criticii atrag atenţia asupra faptului că Mitsubishi a fost implicată în construirea centralei de la Fukushima, iar participarea Franţei la proiectele nucleare turceşti a fost mult timp întârziată de eforturile guvernului de la Paris de a incrimina pe oricine nega că Turcia se face vinovată de uciderea în masă a armenilor în Primul Război Mondial, scrie International Business Times.
Organizaţie Greenpeace, recunoscută pentru opoziţia faţă de energia atomică, atrage atenţia, legat de proiectul centralei de la Sinop, că Areva are „o istorie lungă şi jenantă cu încercările de a construi centrale nucleare“.
Reactorul livrat de Areva pentru Finlanda a fost finalizat cu şapte ani întârziere, a avut probleme de construcţie şi de siguranţă şi a depăşit cu 3,6 miliarde euro bugetul iniţial. Un alt reactor construit de Areva, pentru o centrală franceză, a fost terminat cu cinci ani întârziere la un cost aproape triplu faţă de estimările iniţiale. Şi acesta a avut probleme de siguranţă.
Finanţarea proiectului va fi asigurată în cea mai mare parte de Nippon Export and Investment Insurance, agenţia care sprijină financiar exportatorii japonezi, şi de Coface, una dintre cele mai mari companii de asigurări de credite din lume, din Franţa.
Energia nucleară ar ajuta la rezolvarea problemei deficitului de cont curent
Programul nuclear al Turciei, sprijinit puternic de premierul Erdogan, are ca obiectiv reducerea dependenţei ţării de hidrocarburi prin acoperirea a 10% din necesarul de electricitate până în 2023. Spre comparaţie, centrala nucleară de la Cernavodă asigură 18% din consumul de energie electrică al României. Centrala românească are în funcţiune două reactoare cu o putere electrică instalată de 706 MW fiecare şi care au fost construite cu tehnologie canadiană.
O singură centrală atomică ar reduce deficitul de cont curent al Turciei – de 47 mld. dolari în 2012, al treilea ca mărime la nivel mondial în acel an – cu 3 miliarde dolari, a estimat ministrul turc de finanţe. În 2011 Turcia a ocupat primul loc în lume în funcţie de mărimea deficitului de cont curent, de 77 miliarde dolari. Pe prima poziţie s-au situat SUA.
Analiştii apreciază însă că unitatea de la Sinop nu va fi finalizată la timp şi astfel nu va avea impact asupra dependenţei ţării de energie timp de cel puţin o decadă.
Ruşii s-au implicat deja în programul nuclear al Turciei
Prima centrală nucleară a Turciei urmează să fie construită de o subsidiară a companiei ruse Rosatom lângă oraşul Akkuyu de pe coasta sudică începând cu 2015 şi va costa 20 mld. dolari. Acordul a fost semnat în 2010. Primele livrări de energie sunt programate pentru 2019. Proiectul prevede că subsidiara Rosatom va contrui, deţine şi administra centrala. Aceasta va avea patru reactoare a câte 1.200 MW.
Presa franceză a indicat că Rosatom intenţionează să formeze un parteneriat cu grupul francez EDF, căruia îi va da o participaţie „substanţială“ la această centrală.
Oficialii turci susţin că guvernul va plăti mai puţin pentru energia electrică produsă la Sinop decât pe cea livrată de centrala construită de ruşi. Ministrul turc al energiei Tender Yildiz a anunţat că guvernul turc urmează să înceapă construcţiile la cea de-a treia centrală nucleară în 2023 şi că speră ca proiectul să fie condus de ingineri turci. Costurile centralei de la Sinop şi ale celei de la Akkuyu se vor ridica, dacă sunt respectate planurile, la 42 mld. dolari, echivalentul a 5% din PIB-ul Turciei, de 794 miliarde dolari în 2012.
Producţia de electricitate a Turciei a provenit în 2011 în proporţie de 45% din arderea gazelor naturale, în mare parte importate din Rusia şi Iran, de 28,5% din cărbune şi de 23% din surse hidro, potrivit Asociaţiei Mondiale a Energiei Atomice. Însă cererea de energie din Turcia creşte cu 8% pe an. Raportat la numărul de locuitori, consumul a urcat de la 800 kWh/an în 1990 la 2.300 kWh/an în prezent.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
