În previziunile economice din această toamnă, Comisia afirmă că se sprijină, în estimarea impactului economic al afluxului de solicitanţi de azil, pe ipoteza sosirii unui milion de oameni anul acesta, a 1,5 milioane în 2016 şi a 500.000 de oameni în 2017.
Dacă refugiaţii ale căror cereri de azil sunt acceptate au acelaşi nivel de calificare ca al cetăţenilor ţărilor care-i primesc, creşterea Produsului Intern Brut (PIB) al UE ar putea creşte cu 0,21 puncte procentuale anul viitor şi cu 0,26 de puncte procentuale în 2017.
Dacă sunt mai puţin calificaţi, contribuţia lor la creştere ar fi mai mică, de 0,14 puncte procentuale în 2016 şi de 0,18 puncte procentuale anul următor, precizează CE.
Această mişcare migratorie ar avea, în paralel, un impact foarte limitat asupra finanţelor publice ale UE. Ea ar adânci deficitul bugetar cumulat al statelor membre cu 0.04 puncte procentuale din PIB în 2016, şi la fel în 2017, dar l-ar reduce cu 0,03 puncte procentuale în 2019 şi cu 0,05 puncte procentuale în 2020, arată această simulare a Comisiei.
"Chiar şi repartizate în mod inechitabil între ţări, cheltuielile publice suplimentare estimate în legătură cu sosirea solicitanţilor de azil sunt limitate pentru majoritatea statelor membre", conchide Bruxellesul.
În cazul ţărilor de tranzit cel mai afectate, costul bugetar ar fi de maximum 0,2% din PIB anul acesta, după care ar reveni către zero anul viitor.
În ceea ce le priveşte pe ţările considerate destinaţii preferate ale solicitanţilor de azil - ca Germania -, impactul ar fi, de asemenea, de maximum 0,2% din PIB în 2015, dar ar creşte uşor în cazul unora în 2016.
În Suedia, care se află printre statele în care proporţia de refugiaţi faţă de populaţia totală este mai mare, costul bugetar ar fi mai ridicat, de până la 0,5% din PIB anul acesta, iar contribuţia la creşterea economică ar fi mai mai slabă, precizează Comisia.
