Vartejul care a luat nastere cu mai mult de 10 ani in urma in urma prabusirii companiei de asigurari Executive Life din California ameninta acum viitorul oamenilor de afaceri francezi. Chiar in momentul in care relatiile diplomatice dintre Franta si SUA incepusera sa se imbunatateasca, scandalul care mocnise atata timp, in care au fost implicate Executive Life si banca franceza Credit Lyonnais, a reizbucnit, oamenii de afaceri francezii fiind cuprinsi din nou de un curent de anti-americanism.
Franta nu plateste
Incepand cu presedintele francez, Jacques Chirac, marii afaceristi francezi au intrat in actiune. Francis Mer, ministrul de finante, a discutat saptamana trecuta acest aspect cu John Snow, secretarul trezoreriei americane. Dominique Perben, ministrul francez al justitiei, si John Ashcroft, procurorul general american, au negociat problema la o intalnire aranjata in mare graba. Guvernul francez a profitat de fiecare ocazie sa ajunga la un comprmis, insa fara nici un rezultat.
Procedurile judiciare privind Executive Life sunt strans legate de acuzatiile aduse Credit Lyonnais, care ar fi achizitionat compania in anul 1991 in mod fraudulos. Necesitatea unei rezolvari rapide a situatiei a aparut in urma deciziei lui Jacques Chirac, luata pe 14 octombrie, de a refuza aranjamentul propus de procuratura din Los Angeles, prin care Franta ar fi trebuit sa plateasca 585 milioane de dolari. Aceasta intelegere fusese negociata de ministrul de finante francez si fusese acceptata, ca principiu, la inceputul lunii septembrie.
Jeffrey Isaacs, procurorul adjunct al statului California, a fost de acord cu termenul limita, 24 noiembrie, stabilit pentru incheierea unei decizii in afara tribunalului. Daca pana in acel moment nu se va materializa nici o solutie diplomatica - si sunt putine sperante ca se va intampla acest lucru - afacerea Executive Life, impreuna cu toate secretele elitei franceze, vor fi aduse in fata juratilor americani.
Chirac vrea sa-si "scape" prietenii
Franta cauta acum sa incheie un acord privind acuzatiile ce i se aduc in legatura cu Exeutive Life, insistand ca in acelasi timp si doi oameni de afaceri cu relatii foarte importante ar trebui sa scape de procedurile judiciare. Unul dintre acestia este Francois Pinault, un prieten apropiat al lui Chirac si unul dintre cei mai bogati oameni de afaceri francezi. Pinault, care a acuzat la randul sau justitia americana ca "il tine ostatic", a incercat sa influenteze decizia autoritatilor privind intelegerea din septembrie.
Celalalt este Jean Peyrelevade, care a demisionat in aceasta luna din functia de presedinte al Credit Lyonnais, deoarece procurorii au refuzat ca el sa reprezinte una din partile impicate in acordul din septembrie. In timp ce inclinatiile socialiste ale lui Peyrelevade par sa-l plaseze in tabara adversa partidului de centru-dreapta care il sustine pe Chirac, cei doi se inteleg destul de bine. Bancherul l-a laudat anul trecut pe seful statului in cartea sa "La Republique silencieuse" ("Republica tacuta") pentru ca a ajutat la redresarea Credit Lyonnais.
Contribuabilul plateste
Miza afacerii Executive Life merge insa mai departe de reputatia acestor puternici doi oameni de afaceri si de imaginea afacerilor franceze desfasurate pe teritoriul SUA. Costul unei intelegeri care i-ar include pe Pinault si Peyrelevade va creste aproape sigur. Contribuabilii, care au pierdut deja 15-20 miliarde de euro in urma colapsului bancii cu capital de stat Credit Lyonnais, vor trebui din nou sa scoata bani din buzunare. Potrivit "defunctului" acord din septembrie, contribuabilii francezi ar fi platit 475 milioane de dolari pentru ca americanii sa renunte la acuzatiile asupra Consortium de Realisation, institutia bancara creata in 1995 pentru a prelua obligatiile Credit Lyonnais. Parlamentarii francezi asteapta sa vada daca guvernul se va arata dispus sa plateasca in numele lui Pinault.
Pentru Credit Lyonnais, care a fost privatizata in 1999 si achizitionata in acest an de Credit Agricole pentru 19,5 miliarde de euro, consecintele afacerii Executive Life ar putea fi serioase. In cel mai rau caz, banca ar putea ramane fara licenta de functionare pe teritoriul american. Creditele acordate companiilor din America de Nord reprezinta 16,5% din intregul portofoliu si furnizeaza 11% din profitul net bancar.
Declaratie de razboi
Bineinteles, procurorii americani nu s-au ferit sa puna in aplicare strategii "socante". Franta a fost uluita in aceasta luna cand SUA a cerut extradarea catorva din fostii manageri de la Credit Lyonnais - printre care Jean-Yves Haberer, fostul director executiv al bancii - si a lui Emmanuel Cueff, fostul secretar general al holdingului Artemis, detinut de Francois Pinault. Aceasta cerere, formulata de autoritatile americane si considerata de presedintele francez drept o "declaratie de razboi", a fost imediat refuzata.
Francis Mer a declarat acum doua saptamani ca este inca optimist in ceea ce priveste incheierea unei intelegeri care "ii va include pe toti cei implicati". Totusi, el a criticat aspru justitia americana. "Se pare ca in SUA cu bani se poate cumpara orice, chiar si vinovatia sau nevinovatia", a spus el. "Francezilor le e greu sa inteleaga cum sa actioneze intr-un astfel de mediu", a adaugat Mer.
Cum a luat nastere vartejul
Procesele au inceput dupa ce Executive Life s-a prabusit in anul 1991, urmand apoi scaderea drastica a valorii de piata a portofoliului de obligatiuni cu grad ridicat de risc al companiei de asigurari. Institutiile californiene de reglementare a pietei asigurarilor au ales Credit Lyonnais sa "salveze" compania. In martie 1992, banca franceza a oferit 3,25 miliarde de dolari pentru obligatiunile detinute de Executive Life. Separat, a infiintat si o noua companie de asigurari, Aurora, care sa preia contractele de asigurare ale Executive Life.
Institutiile de reglementare au primit asigurari ca grupul care detine Aurora nu are nici o legatura cu Credit Lyonnais, avand in vedere ca legislatia federala interzicea bancilor sa detina companii de asigurari, prin Actul Glass-Steagall. Mai mult, legile din California interziceau companiilor de stat sa intre in sectorul asigurarilor. Totusi, dupa ce au primit in 1998 un indiciu de la un om de afaceri francez, autoritatile au descoperit aranjamentele secrete care aratau ca membrii consortiului de actionari "independenti" ai Aurora reprezentau de fapt un paravan pentru Credit Lyonnais. Astfel ca in anul 1999 au intentat proces bancii franceze, acuzand-o de frauda.
Din mai multe puncte de vedere, afacerea Executive Life apare ca o ciudatenie. Nu numai ca banca franceza a fost privatizata si apoi achizitionata de Credit Agricole, dar chiar si Actul Glass-Steagall a fost abrogat. Astfel, banii contribuabililor francezi ar putea fi utilizati pentru a plati o amenda autoritatilor americane pentru o tranzactie realizata de o institutie bancara, care nu mai este in proprietatea statului si care a incalcat cu mai mult de 10 ani in urma o lege care acum nu mai este in vigoare.
Se cauta vinovatii
Pinault si holdingul sau, Artemis, au fost actionati in judecata in 2000. Autoritatile SUA au declarat ca Pinault a luat parte la frauda, deoarece a cumparat de la Credit Lyonnais in decembrie 1992 o mare parte din portofoliul de obligatiuni, si pentru ca ulterior a achizitionat Aurora de la un grup de investitori "independenti", in 1994-1995. Pinault sustine ca nu a participat la punerea in aplicare a vreunui plan prin care s-a ascuns identitatea Credit Lyonnais si ca nu s-a implicat in aranjamente ilegale. El a refuzat sa semneze intelegerea din septembrie, deoarece ar fi insemnat "ca isi recunoaste vina". El a declarat acum doua saptamani pentru ziarul Le Monde: "Ideea de a recunoaste, numai de dragul aparentelor, ca sunt vinovat cand de fapt nu sunt, este intolerabila. Este o chestiune de demnitate".
Este si o chestiune de bani. Daca s-ar ajunge la o intelegere in afara tribunalului, Pinault ar putea fi nevoit sa plateasca 250 milioane de euro. Analistii spun ca si-ar permite, insa daca el ar admite ca e vinovat, ar deveni vulnerabil in fata legilor civile. Departamentul asigurarilor din California i-a cerut deja sa plateasca despagubiri in valoare de 1 miliard de dolari, o suma care ar putea dezechilibra imperiul sau financiar, si asa destul de indatorat.
Nici situatia lui Peyrelevade nu este mai buna. Omul de afaceri a preluat conducerea bancii Credit Lyonnais in 1993, inlocuindu-l pe Haberer, si s-a trezit in mijlocul scandalului din jurul Executive Life. Problema este ce a stiut Peyrelevade si cand a raportat ce stia autoritatilor americane. El a declarat de mai multe ori ca a aflat ca achizitionarea Executive Life a fost ilegala abia dupa 5 ani dupa ce autoritatile au primit indiciul care a dus la descoperirea aranjamentelor. Cu toate acestea, The Economist a publicat luna trecuta un fax, primit de Peyrelevade in 1993, in care tranzactia era prezentata detaliat. Faxul continea, se pare, initialele lui Peyrelevade.
Omul de afaceri spune acum ca nu-si aminteste sa fi citit asa ceva, si ca oricum "ar fi fost imposibil de descifrat structura acestei operatiuni extrem de complicate, care la momentul respectiv fusese deja finalizata".
Credit Agricole uraste incertitudinea
Si Credit Agricole este foarte grabit sa scape de aceasta problema costisitoare si stanjenitoare pe care a mostenit-o. Rene Carron, presedintele bancii, si Jean Laurent si Dominique Ferrero, directorii executivi adjuncti, au incercat pana in ultimul moment sa-l convinga pe Chirac sa semneze intelegerea prin care s-ar fi platit 585 milioane de dolari. "Certitudinea unui aranjament de acest fel este de preferat tribunalului si juratilor, unde se poate intampla orice", a declarat un oficial al bancii. Din amenda de 585 milioane, Credit Agricole ar fi platit numai 100 milioane de dolari.
Un apropiat al lui Carron a afirmat ca presedintele Credit Agricole se simte "ca un pion intr-un joc politic" si a vazut in refuzul lui Chirac de a semna acordul din septembrie drept o "decizie politica", luata pe fondul insistentelor lui Pinault. Banca mai spera sa ajunga la o intelegere, fie alaturi de guvernul francez, fie pe cont propriu, daca autoritatile americane accepta sa negocieze separat cu fiecare parte implicata. Acest lucru pare insa putin probabil, avand in vedere ca guvernul francez insista ca intelegerea sa cuprinda toate partile implicate. In absenta unui acord, procuratura din Los Angeles a amenintat ca va aduce Credit Lyonnais in fata tribunalului. anca.stoicescu@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
