Jurgen Stark pare determinat sa se alature boardului executiv al bancii, alcatuit din sase membri, in momentul expirarii mandatului lui Issing, pe 31 mai.
Guvernul german intentioneaza sa-l nominalizeze pe Jurgen Stark, vicepresedinte al Bundesbank, drept succesor al lui Otmar Issing la conducerea Bancii Centrale Europene, ratificand un acord implicit conform caruia cele mai mari patru tari membre ale zonei euro ar trebui sa fie direct reprezentate in cadrul bancii europene, relateaza International Herald Tribune.
La conducerea bancii ar veni astfel un reprezentant care a avut o legatura directa cu introducerea monedei unice europene in anii ''90.
Desi instituirea lui Stark in aceasta pozitie nu a fost inca avizata de catre ministrii de finante din cadrul Uniunii Europene, de Parlamentul European si BCE, Stark pare determinat sa se alature boardului executiv al bancii, alcatuit din sase membri, in momentul expirarii mandatului lui Issing, pe 31 mai.
"Stark este un bancher central excelent care intruneste cu siguranta toate conditiile legate de capacitatea de conducere si calificare", a declarat un purtator al guvernului german, Ulrich Wilhelm.
Consiliul executiv, ce-l include pe presedintele bancii, Jean-Claude Trichet, stabileste ratele dobanzii impreuna cu cei 12 bancheri centrali nationali ai zonei euro reuniti in cadrul consiliului guvernator. Consiliul executiv se ocupa in acelasi timp de activitatile cotidiene ale bancii.
Trecand peste protestele periodice ale tarilor mai mici, cele mai mari patru membre ale zonei euro, Germania, Franta, Spania si Italia, au incheiat un acord confom caruia acestea ar trebui sa fie permanent direct reprezentate in cadrul consiliului executiv al bancii.
Spania a reusit sa obtina admiterea unui reprezentant relativ necunoscut in 2004, Italia facand acelasi lucru in acest an, cand Lorenzo Bini Smaghi l-a inlocuit pe Tommaso Padoa-Schioppa in cadrul consiliului executiv.
Liderii tarilor mai mari au sustinut faptul ca, in scopul mentinerii credibilitatii euro, cetatenii lor trebuie sa contribuie la conducerea bancii si ca aceste tari trebuie sa explice clar publicului strategiile urmate de banca.
Desi oficialii tarilor mai mici din cadrul zonei euro au formulat periodic obiectii fata de aceste idei, aceste tari nu s-au opus cu vehementa alegerii lui Bini Smaghi la inceputul acestui an.
Stark, in varsta de 57 de ani, doctor in economie, s-a alaturat guvernului german in 1978 si a activat in cadrul ministerului economiei inainte de a lucra in cadrul Ministerului de Finante unde si-a asumat un portofoliu urias ce a inclus in final bugetul UE si pregatirile pentru intrunirile G7.
In 1998, acesta a devenit vicepresedinte al Bundesbank. Stark este un recunoscut critic al guvernelor nationale ce violeaza Pactul de Stabilitate si Crestere, la a carui negociere a participat, pact ce limiteaza deficitele bugetare la 3% din produsul intern brut.
"Stark este reprezentantul bunei traditii a Bundesbank", a declarat Jorg Kramer, economist-sef pentru HVB Group din Munchen, ce a anticipat ca opiniile lui Stark nu vor diferi de cele ale lui Issing.
Kurt Lauk, un membru conservator al Comitetului pe probleme economice si monetare al Parlamentului European, a declarat ca Stark se va confrunta probabil cu semne dure de intrebare legate de reactia BCE fata de cazurile de incalcare a pactului, subiect fata de care banca a avut intotdeauna o atitudine vaga. Totusi, Lauk a aratat ca Stark va beneficia de o sustinere masiva.
"Competenta unui om ca el va fi destul de greu de atacat", a declarat Lauk.
Totusi, Lauk a anticipat ca membrii partidelor cu orientare de stanga din cadrul Parlamentului vor exercita presiuni asupra lui Stark, asa cum au procedat si in cazul altor oficiali ai BCE, in sensul acordarii unei atentii sporite promovarii cresterii economice, mai degraba decat combaterii inflatiei.
Numirea lui Stark ar genera in acelasi timp si o redirectionare a responsabilitatilor in cadrul BCE, conform unui oficial financiar din cadrul zonei euro. Oficialul respectiv a declarat ca Lucas Papademos, vicepresedinte al bancii, ar putea prelua unele responsabilitati ce-i revin lui Issing, cum ar fi analiza economica si pregatirea declaratiei pe care consiliul guvernator o lanseaza in fiecare luna.
Desi este adesea considerat "economist-sef", un titlu pe care BCE nu-l utilizeaza in mod oficial, Issing si-a eclipsat adesea colegii din cadrul BCE, cu exceptia lui Trichet. Observatorii BCE au ajuns sa se bazeze pe declaratiile precise emise de fostul profesor pentru a se ghida in ceea ce priveste intentiile bancii, arata economistii.
Issing a afirmat, recent, ca semnalele recente indica o posibila crestere economica in zona euro, in acest an.
El a mentionat ca situatia s-a imbunatatit fata de acum doua luni.
Economistul-sef al BCE a declarat ca rata dobanzii de referinta, de 2%, reprezinta nivelul optim pentru acest indicator. El a aratat ca cererea interna redusa este in concordanta cu increderea redusa a consumatorilor si a precizat ca diminuarea ratei somajului va avea efecte benefice asupra increderii si cererii.
Totusi, BCE a incercat sa evite perceptia ca acest consiliu executiv ar avea o structura ierarhica. Oficial, toti cei sase membri sunt in mod colectiv responsabili de toate aspectele. catalina.apostoiu@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
