Companiile germane listate la bursă ar putea fi obligate ca până la finalul anului 2016 să aibă consilii de supraveghere formate în proporţie de 30% din femei, potrivit unei iniţiative a guvernului german. În prezent, ponderea femeilor care ocupă o poziţie în consiliul de supraveghere al unei companii din Germania este sub 5%, scrie The Wall Street Journal.
Unele ţări din Uniunea Europeană au adoptat însă o astfel de iniţiativă cu mulţi ani în urmă. Norvegia a stabilit ca boardurile companiilor listate la bursă să fie compuse în proporţie de 40% din femei, pe motiv că stimularea creşterii puterii acestora nu afectează negativ nici organizaţia, nici economia.
De altfel, şi studiile indică faptul că o astfel de iniţiativă este asociată cu îmbunătăţiri ale rezultatelor companiilor. Spre exemplu, o analiză realizată în 2007 de firma de consultanţă McKinsey în rândul corporaţiilor din Europa a arătat că organizaţiile care aveau cel puţin trei femei în comitetele de conducere au înregistrat profituri operaţionale mai mari şi o rentabilitate a capitalului mai bună decât a celor care aveau o conducere dominată de bărbaţi. Iar un studiu din 2012 al băncii elveţiene Credit Suisse, realizat pe un eşantion de 2.360 de companii a confirmat aceste rezultate.
Nu înseamnă însă că diversitatea de gen implementată cu forţa va duce automat la câştiguri de ordin financiar, spune Carrie Lukas, managing director al Forumului Independent al Femeilor, care locuieşte în Berlin.
De altfel, dintr-un studiu de caz realizat de Universitatea Michigan din SUA asupra impactului pe care l-a avut legea impusă companiilor norvegiene a reieşit faptul că boardurile au devenit tot mai tinere şi mai puţin experimentate, performanţa operaţională scăzând. Achiziţiile, în schimb, au urmat un trend ascendent. Prin urmare, o astfel de lege nu a dus la creşterea puterii femeilor ca grup, mai ales că numărul companiilor norvegiene pentru care aceasta se aplică este nesemnificativ, raportat la numărul total al firmelor norvegiene.
Deşi până în prezent companiile din Norvegia au reuşit să se conformeze normelor, cele mai multe organizaţii şi-au atras candidatele din acelaşi „pool”. Astfel, noua lege a format o elită a femeilor care se „rotesc” în aceleaşi boarduri şi nu a condus la creşterea numărului de poziţii din board dedicate femeilor în restul structurii corporatiste din Norvegia, aşa cum sperau iniţiatorii proiectului. Mai mult, nici salariul femeilor nu a crescut, comparativ cu cel al bărbaţilor care se află în poziţii de conducere, ca urmare a implementării normei. Prin urmare, deşi diferenţa dintre salariul mediu pe economie al bărbaţilor şi cel câştigat de femei este destul de mică, odată cu urcarea pe treptele ierarhice până la poziţiile din boardul unei companii, dezechilibrul rămâne la 17%.
Astfel de statistici ar trebui să îi facă pe susţinătorii germani ai proiectului să se gândească la mesajele pe care legea le transmite. Faptul că femeile au puse de-o parte locuri în board ridică întrebarea dacă acestea le obţin prin prisma expertizei sau doar pentru că organizaţiile trebuie să rămână în limitele legii. Astfel, legea poate duce la pierderea respectului pentru cele care ocupă o funcţie de conducere şi la generarea unor resentimente din partea colegilor care se simt discriminaţi în faţa unui sistem construit explicit în favoarea femeilor.
Cancelarul german Angela Merkel este un model pentru femeile din întreaga lume şi a arătat de-a lungul timpului că determinarea şi munca le pot aduce acestora unele dintre cele mai înalte poziţii de conducere. Dacă Germania ar fi dat o lege care să oblige alegerea în funcţia de cancelar a unei femei în numele echităţii şi al reprezentării nediscriminatorii, reuşitele Angelei Merkel probabil că ar fi fost mai puţin convingătoare, liderii altor ţări nu ar mai considera-o în prezent atât de impunătoare şi ar fi mai dificil pentru ea să reprezinte cetăţenii germani, mai precizează Carrie Lukas.
Din fericire, femeile fac progrese în preluarea mai multor poziţii de conducere în partea de Vest a lumii şi procesul a început să devină tot mai natural pentru multe ţări. Companiile şi-au dat seama de valoarea femeilor care aspiră la o carieră şi de faptul că alegerile şi preferinţele lor au evoluat.
Deşi impunerea unor reguli care să accentueze diversitatea de gen la nivel de top management a adus atât beneficii economice, cât şi sociale, în continuare, companiile nu ar trebui să spere la câştiguri obţinute din legi arbitrare sau impuse de guvern. Orice îmbunătăţire a businessului ar trebui să vină ca urmare a concurenţei şi a impactului colectiv pe care îl au deciziile femeilor din poziţii de conducere. Prin urmare, Germania ar trebui să ia în considerarea această realitate şi să nu facă un pas înapoi în numele progresului, adaugă Carrie Lukas.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
