Cristian Cercel, doctorand în ştiinţe politice la Universitatea din Durham, Marea Britanie, translator şi comentator politic pentru publicaţia românească Observator Cultural, face o analiză a evenimentelor care au dus la protestele violente din Piaţa Universităţii în paginile publicaţiei britanice The Guardian şi cere politicienilor români să se reconecteze la realitate.
"Protestele într-o naţiune în mod normal apatică sunt în continuare ignorate de Guvernul României şi primesc puţin sprijin din partea partidelor de opoziţie", începe Cristian Cercel articolul publicat de ziarul britanic The Guardian în ediţia de luni
Analistul continuă : "în cei 22 de ani care s-au scurs de la căderea regimului Ceauşescu în România, piaţa liberă şi privatizarea s-au transformat în nişte mantre atotvindecătoare invocate de aproape toţi cei care s-au aflat la putere. Preşedintele Traian Băsescu, în funcţie din 2004, este unul dintre principalii susţinători ai retragerii influenţei statului dintr-o varietate de domenii - cel mai recent, sistemul de sănătate românesc.
Săptămâna trecută, proiectul de lege privind reforma sistemului de sănătate a declanşat demisia subsecretarului de stat în Ministerul Sănătăţii, Raed Arafat, extrem de popular, înalt funcţionar de stat şi medic de terapie intensivă. Acest lucru a generat o serie de proteste, care s-au transformat rapid în proteste împotriva regimului însuşi. Arafat, un palestinian naturalizat, este fondatorul unuia dintre cele mai de succes sisteme de urgenţă din Europa de Est. Multe spitale din România ar putea fi anticamere ale morţii, dar sistemul pe care l-a fondat el este unul din puţinele lucruri despre care mulţi români cred că funcţionează adecvat - salvând vieţi".
Autorul articolului numeşte "agitată" şi "arogantă" intervenţia telefonică, în direct, în timpul unui show TV - în care preşedintele Băsescu l-a acuzat pe Arafat că are "vederi de stânga" din cauza opoziţiei sale faţă de transformarea sistemului de urgenţă într-o "piaţă" în care companiile private ar avea permisiunea de a accesa fonduri de la stat - a dus la demisia medicului şi, mai important, la un val naţional de sprijin faţă de acesta. România apatică, ţara unde nu au loc proteste, a redescoperit peste noapte demonstraţiile de stradă.
În faţa unei astfel de opoziţii din partea societăţii, Băsescu a anunţat vineri că proiectul de lege va fi retras. Cu toate acestea, el a afişat încă o dată un grad incredibil de aroganţă - este de părere analistul - afirmând: "înţeleg că foarte mulţi sunt mulţumiţi cu actualul sistem de sănătate", interpretând opoziţia publică faţă de transformarea sistemului de sănătate într-o piaţă drept opoziţie faţă de ameliorarea acestuia în general, dovedind astfel o lipsă profundă de legătură cu realitatea.
Nemulţumirea faţă de actualii lideri este desigur cea care îi determină pe oameni să iasă în stradă. Dar ar fi o greşeală să se considere aceste demonstraţii pur şi simplu îndreptate împotriva lui Băsescu şi a guvernului său, crede analistul. Protestatarii au nevoie de figuri pe care să-şi descarce furia, dar reticenţa opoziţiei de a capitaliza aceste demonstraţii pune în lumină până acum lipsa de încredere în întreaga clasă politică. Liderii opoziţiei, cum ar fi "socialistul-şampanie" Victor Ponta sau liberalul Crin Antonescu - un parlamentar care participă rar la sesiunile legislativului - sunt foarte conştienţi de faptul că orice încercare deschisă de a capitaliza nemulţumirea publică şi a o transforma într-o mişcare pro-opoziţie va eşua probabil.
Băsescu şi liderii Partidului Liberal Democrat de guvernământ au lipsit din spaţiul public în acest weekend, sugerând astfel că le pasă de protestatari la fel de mult cât de creşterea viermilor de mătase, mai scrie Cristian Cercel. Cei mai vizibili reprezentanţi ai statului în ultimele două zile au fost cei de la poliţie, semn că situaţia este considerată în primul rând o problemă de lege şi ordine. Violenţa, după cât se pare confiscată de "huliganii fotbalului" printre protestele paşnice de la Bucureşti - o sugestie difuzată atât de poliţie, cât şi de mass-media - se potriveşte perfect acestei abordări. Protestele au devenit într-adevăr violente, dar violenţa nu a fost în niciun caz prerogativa protestatarilor. Poliţia a fost excesiv de brutală, aşa cum sugerează mai multe filme de pe YouTube şi relatări.
Ministrul afacerilor externe Teodor Baconschi s-a referit la protestatari, pe blogul său, ca fiind un produs al "mahalalei violente şi inepte'', în timp ce deputatul Iulian Urban, un alt blogger liberal-democrat, a sugerat că cei care nu sunt de acord cu proiectul de lege privind sistemul de sănătate sunt nişte "viermi care îşi merită soarta".
Prin faptul că nu au reuşit să abordeze cauzele socio-politice ale protestelor, oficialii români au adoptat discursuri de tipul celor folosite şi de alte autorităţi din ţări europene, în situaţii similare. Situaţia aminteşte foarte mult de poziţia lui Nicolas Sarkozy cu privire la revoltele din 2005, de la periferiile din Franţa, sau de poziţia lui David Cameron cu privire la revoltele de la Londra.
Cererile protestatarilor din România sunt politice, iar cererile politice au nevoie de răspunsuri politice serioase. Dacă autorităţile române continuă cu încăpăţânare să se comporte ca şi cum nu acesta ar fi cazul, "mahalaua violentă şi ineptă" i-ar putea forţa pe politicienii români să dea socoteală în faţa electoratului, conchide analistul.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
