Noul guvern de la Budapesta va iniţia în iulie negocieri cuFondul Monetar Internaţional (FMI) şi Uniunea Europeană (UE) cuprivire la un nou acord de creditare, a declarat un consilier alpremierului ungar Viktor Orban, citat de agenţia de presă ThomsonReuters.
Ungaria a mai contractat un împrumut în valoare de 20 mld. eurode la FMI, UE şi Banca Mondială în octombrie 2008, cu scopul de aevita un colaps, însă acest acord expiră în octombrie.
Şi în România, o parte din miniştri, în frunte cu şeful de lainterne Vasile Blaga, au susţinut în ultimele zile, mai mult saumai puţin voalat, ipoteza că guvernul de la Bucureşti ar aveanevoie de un nou acord cu FMI. România a convenit, de asemenea, înprimăvara anului trecut asupra unui pachet de finanţare externă dela FMI, UE, Banca Mondială şi BERD în valoare de 19,95 mld.euro.
Întrebat dacă va mai exista un nou acord cu creditorii Ungariei,Gyprgy Szapary, consilier al lui Orban, a declarat: "Sper că vaexista (un acord - n. red.). Delegaţiile (FMI şi UE - n. red.) vorveni la Budapesta la începutul lui iulie; vom sta la masa denegocieri atunci astfel încât să facem posibil un nou acord. Negândim la posibilitatea extinderii actualului angajament până îndecembrie, astfel încât să nu existe o întrerupere a programului,deoarece credem că am putea obţine un nou acord pentru 2011".
Doar dacă investitorii se panichează iar
De asemenea, Szapary a spus că Ungaria nu intenţionează săacceseze deocamdată tranşele rămase disponibile din împrumutulcontractat în toamna lui 2008, însă a precizat că fondurile vor fifolosite dacă percepţia investitorilor devine nefavorabilă.
"Pentru moment, decizia luată este de a nu accesa suma rămasă.Există însă şi un scenariu în care, mai târziu, aceste fonduri vorfi utilizate dacă se va întâmpla ceva în economia mondială care săne forţeze să facem acest lucru", a mai spus Szapary.
Până în prezent, guvernul de la Budapesta a primit 12,8 mld.euro din facilitatea de credit contractată în urmă cu un an şijumătate, însă o parte dintre aceste fonduri nici măcar nu au fostfolosite. Spre exemplu, banca centrală ungară a primit 1,4 mld.euro din pachetul total de finanţare, sumă pe care a plasat-o înrezervele sale.
Mai mult, Ungaria nu a mai cerut anul acesta noi tranşe de laFMI sau UE, în condiţiile în care anul trecut a reuşit să seîntoarcă pe pieţele de capital pentru finanţări, după ce anteriorulguvern, condus de tehnocratul Gordon Bajnai, a echilibrat finanţeleprin reducerea cheltuielilor publice şi a recâştigat încredereainvestitorilor.
Ungaria, care în urma alegerilor din aprilie are un nou guvernde centru-dreapta, a înregistrat anul trecut un deficit bugetar de4 procente din PIB şi anticipează o gaură la buget de 3,8% în2010.
Taxa pe bănci, mărul discordiei
Ungaria a fost nevoită să adopte săptămâna trecută noi măsuri deausteritate, după ce doi politicieni au avertizat că Budapesta arputea avea aceeaşi soartă ca Grecia, iar pieţele s-au panicat.
Printre măsurile propuse s-a numărat şi suprataxareainstituţiilor financiar-bancare, despre care Peter Kisbenedek,preşedintele asociaţiei asigurătorilor ungari (Mabisz), a spus căva forţa companiile de asigurări să părăsească ţara pentru că otaxă suplimentară le-ar face neprofitabile, potrivit Bloomberg."Asigurătorii mici şi mijlocii vor intra pe pierdere anul acestadacă se va introduce taxa, şi acest lucru va ridica probleme cuprivire la necesităţile de capital ale acestora", a spusKisbenedek.
Pe de altă parte, Gyorgy Matolcsy, ministrul ungar de economieşi finanţe, a avertizat că taxa pe bănci este o condiţie astabilităţii financiare în 2010. Totodată, el a spus că cele 200mld. forinţi (715 mil. euro) pe care guvernul speră să le obţinăanul acesta din suprataxarea băncilor sunt "bătute în cuie" şi cămodul de impozitare va fi stabilit în funcţie de profiturile şiveniturile instituţiilor.
Şi ungurii se gândesc să introducă taxa pefast-food
Alianţa strategică a spitalelor din Ungaria a propusintroducerea unei taxe pe fast-food, astfel încât alimentele şibăuturile nesănătoase, de la alcool, ţigări şi băuturi carbogazoasepână la chipsuri şi hamburgeri, să fie suprataxate cu câte 10forinţi (0,04 euro) fiecare, scrie Portfolio.hu. Măsura ar puteaaduce venituri la buget de circa 100 mld. forinţi (357 mil. euro),sumă ce ar putea fi folosită pentru a acoperi costurile serviciilorpublice de sănătate, potrivit asociaţiei respective. Şi în România,Ministerul Sănătăţii a propus la începutul anului o taxă pefast-food, care a încins spiritele şi a provocat nemulţumireajucătorilor din domeniu. "Stil de viaţă sănătos â plus 10 forinţi"este motto-ul propunerii înaintate de Alianţa strategică aspitalelor din Ungaria.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
